Virgil intrase sã cumpere o pâine. Dupã el îşi fãcuse apariţia o femeie deosebit de frumoasã, care cumpãrase un covrig şi care nu-şi mai lua ochii de la dânsul.
- Mã cunoaşteţu de undeva? o întrebase el intrigat.
- Am impresia cã vã cunosc de când lumea! îi rãspunse ea zâmbind. Nu ştiu de ce, dar îmi amintiţi de fostul meu soţ… decedat într-un accident de maşinã!
- Nu vã ascund cã şi dvs. îmi pãreţi cunoscutã! supralicitase el. Credeţi în reîncarnare?
- O, da!
- Aceasta ar fi o explicaţie!
Femeia se uitã lung la dânsul.
- Stai pe aproape?
- De ce mã întrebi?
- Cum de ce? Locul unei femei este lângã soţul ei!
Virgil amuţise pentru câteva clipe.
- Stau pe aici, prin zonã! Doar n-o…
Ea îi puse un deget pe buze.
- Ba aş o…
