te regãsisem lângã Tablele Legii
întinsã-n chivot
aşteptam sã te întrupezi într-o lacrimã
şi sã curgi pe obrazul meu
împietrit
cu inimã cu tot
nu vedeam însã nicio pãrere de rãu
în ochii tãi descãrnaţi pânã la os
silfidele fojgãiau cu cleştii însângeraţi
prin tine
şi se împerecheau dupã aceea scârbos
nu, n-am sã spun nimãnui cã ai fost
doborâtã, devoratã, înfrântã…
am sã-mi dezgrop nepãsararea mai bine
şi am sã împing înaintea amintirii
o stâncã...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Sincer îmi place stilul tãu şi îţi sugerez sã continui sã scrii pentru cã ai talent. Ca un sfat ai putea înceca sã foloseşti ceva mai multe adjective, ceea ce ar face exprimarea ta mai plasticã şi ar transmite setimentele cu mai multã claritate. Îţi urez mult succes în continuare!
