sunt prea tânãr sã mor, sunt prea bãtrân sã debutez
ochiul obosit, miop, ascunde un suflet chinuit
naivul încã zvâcneşte prosteşte aşteptând
e prea devreme sã fie târziu şi totuşi mã-ncovoi
umbrele mã-mpresoarã lungindu-se în frisoane obraznice
înainte îmi fãcea mama un ceai, luam o aspirinã şi uitam
azi e altceva, nu mai merg trucurile mamei
sunt prea tânãr sã mor, sunt prea bãtrân sã debutez