oraşul ãsta anacronic de absurd
întins plãcintã într-o câmpie lungã topitã în arşiţã
complet neapãrat şi lipsit de sens
e oraşul meu fãrã de care nu pot trãi
ar fi trebuit sã fie înconjurat de munţi şi strãjuit de mãri
orice oraş asemãnãtor în firea lui ar fi murit
de o mie de ori pânã acum
dar el se încãpãţâneazã ca un iobag ţigan alungat
sã vadã fiecare dimineaţã sub soarele Bãrãganului
aventurieri, curve şi hoţi de cai
ţãrãnoi fãrã pãmânt, dezmoşteniţi, studenţi eterni
ieri aici erau nişte statui, eroii neamului
astãzi sunt doar soclurile, criminalii neamului
o piaţã de zarzavat peste care a crescut un mall non-stop
sub care sunt ruinele cetãţii lui Vlad Ţepeş şi altarul
bisericii lui Bucur
sunt somnambul în oraşul fãrã somn
licean agãţat de scara troleibuzului ce merge unde vrea el
nu-mi pasã dacã existã o destinaţie sau doar un vis cãzãtor
mâine e o altã zi, toţi oamenii se uitã în telefoane
nimeni nu mã cunoaşte şi nu ştiu pe nimeni
împãrţim trotuarele şi peroanele din staţiile de metrou
asta ne face mai fraţi în tãcerile noastre sinistru de plictisitoare
în cimitire se fac grãtare cu muzicã de petrecere
morţi şi vii beau vin de buturugã proaspãt ca o fatã mare
de fiecare datã îmi amintesc cârciumile unde se îmbãta tata
nu mai sunt, astãzi lumea merge la club şi se prãjeşte
în garã coboarã carne proaspãtã pentru mãcelãrie
blocurile de pensionari îngraşã cimitirele
restul stau atârnaţi de o speranţã pe margine balconului
au crescut preţurile la imobiliare dar nimeni nu pleacã, toţi nãvãlesc
pãmântul ãsta e amestec de cãcat , borhot, şi aur de 24 de carate
chiloţi de femei murdare, maşini scumpe, şampanie şi flegme
orient şi occident, o luptã, un freamãt, o dungã
la casa de nebuni nu mai e nimeni, toţi beau bere în Centrul Vechi
programatori la multinaţionale cu şoferi de tir
înjurând birjãreşte chelnerii nepalezi care nu înţeleg nimic
merg noaptea prin oraş şi mã-ntâlnesc cu tata
coboarã din cãmãruţa lui cu duş de pe Lipscani
nici eu nu mai sunt acelaşi, mã recunosc în alţi sacrificaţi
creşte oraşul şi urlã, zvâcneşte cu milioane de ochi şi milioane de urechi
milioane de straturi de cenuşã peste milioane de straturi de vieţi
pe care noi cãlcãm şi
vom deveni