Toatã lumea are amintiri sclipicioase
cu bunici rumeni şi vacanţe în scorţişoarã
iubite comete mistuitoare fãrã numãr
regrete în miere cu faguri de copilãrie
Numai eu îmi amintesc râme bãloase
cârtiţe şi şobolani putreziţi în încleştãri
voma cotidianã de pe strãzile citadine
morţii care trãiesc în trupurile noastre
Ei vãd culori calde în apusuri celeste
eu vãd mocirla sulfuroasã pentru crocodili
ei aud muzicã zeiascã ambrozie pentru muritori
eu aud strigãte de ajutor şi plânsete scremute
Ce-o fi cu ochiul meu, e spart sau mãcar crãpat
o fi în creier o explozie solarã ca o gaurã neagrã
ãştia o sã mã ducã la spital sã mã lege fedeleş
nu înţeleg ce e cu mine
