Cineva trebuia sã facã şi asta, sã îmbrace cãmaşa martiriului
Sã arunce cu ouã stricate în ochelariştii cocoţaţi pe vârful hârtiilor
Toţi trag la galere şi înjurã vântul ãsta stricat de conţopişti
Şobolani cu botul fin la patru ace care gheorlãnesc prin cotloanele casei
O lupta pierdutã încã înainte sã înceapã, un final cunoscut
Cineva însã trebuia sã urce în şa şi sã ridice stindardul cunoscut
Pentru ultima oarã, în al doisprezecelea ceas, pentru cãrţile de istorie
Hodorog bãtrân pensionat aruncat din ştatele de platã pe marginea şanţului
Cu onoarea putrezitã şi invalidã mâncatã de moliile harnice ale prezentului
Un joben caraghios şi un frac slinos la guler cu un bujor înflorit
Morile de vânt macinã birocraţie zemoasã în cernealã de imprimantã modernã
Cavalerul ruginit duce ultima luptã înainte de sfârşitul lumii
Pânã la urmã trebuia sã existe un ghimpe în şezutul fotoliului de contabil
Râd toţi de el, chiar şi calul se preface serios, şefi, şefuţi si şefuleţi
Înşiraţi la balcoanele umanitãţii aruncã flori ca la un turnir adevãrat
Agentul de pariuri vinde toate biletele iar directorii beau tacticos limonadã
Ultima luptã, ultimul combatant, ultimul strigãt de eliberare
Apoi se lasã o linişte pe care o poţi pipãi cu mintea, e gelatinoasã
Vine apusul, soarele dispare, se aprind luminile în birouri
S-a dus o zi, dar ce zi, ultima zi înainte de celelalte zile, ce nu vor mai fi
Ca zilele de pe urmã
Vor fi nişte nopţi cleioase şi viclene înfãşurate în jurul trupului naiv
PÂnã îl vor sugruma pe nefericitul elector
