Iubita mea e limpede si nãvalnica
Ne-am iubit toata noaptea pe câmpuri cu maci roşii
Iar dimineaţa a cantat în biserica lor
Un cântec vesel, zburdalnic dar pe care ei nu l-au înţeles
Atunci au învinovãţit-o de vrãjitorie
Iubita mea e pasare care zboarã pe cer pana la soare
Inchizitorii au haine lungi şi negre pana la pãmânt
Soarele se lupta sa iasã din negura nopţii
Un strigoi cu fata de femeie vopsita cu buze subţiri
Striga în gura mare ca asa ceva nu e permis
Un cântec atât de vesel nu a mai fost auzit
Iar biserica se va dãrâma peste ei fiindu-le mormânt
Din fundul salii vorbeşte şi o gospodina
In timp ce mãnâncã fluturi şi flori de maci
Iar un cameleon din primul rând
Plânge şi rade cu lacrimi de neîncredere şi tristeţe
Atunci când pasarea de diamant le cânta în fata
Se retrag dulãii în cuştile lor
Apoi ii convoacã secretarul cu propaganda
Sa facã o şedinţã de înfierare a obscurantismului
Toti ceilalţi din biserica tac ca nişte morţi
Asa cum au tãcut şi pãrintii lor
Atunci când bunicii le-au fost furaţi
O tãcere criminala care ii uşureazã şi ii face complici
Blasfemie !!! striga un câine râios cu nume de sfânt
Sa-i schimbam culoarea. sa-i schimbam aripile,
Sa zboare ma jos sa o putem vedea şi noi
Sa o ardem pe rug, încheie el
Dar au mai fost şi alte pasãri care au zburat spre cer
Multe dintre ele mult mai aproape
Iar oamenii privesc spre cer
Nu spre cimitirele cu morţi
Noi nu ştim - spune activistul de partid
Daca noi nu ştim înseamnã ca nu exista
Facem proces-verbal în care se consemneazã
Ca pasarea de diamant nu are voie sa viseze şi sa zboare
Iubita mea e arsa pe rug
De nişte strigoi pe care nu-i cunosc
Ieşiţi din cimitirele frustrãrilor
Pe câmpul unde ne-am iubit se joaca copiii
