Am sufletul inchis intr-o inchisoare,
Cu gratii gri si pereti gri,
Ma zbat sa evadez afara,
Nu reusesc!
Caci desnadejdea ma doboara.
Eu am crezut ca totu-i roz,
Si viata este o plimbare,
Ei m-au inchis cu vis cu tot,
In gri!
Ca intr-o inchisoare.
Si oameni gri cu fete gri,
Marsaluiesc tacut pe strazi,
Fara sa vada ca in jur,
Exista alb exista roz.
Cu fierastraul mintii tai,
Tot ce inauntru ma retine,
Si curcubeul de lumina il arunc,
Pe strazile si oamenii in gri,
Sa fie anatema izbavitoare,
Sa fie pata de speranta!
Sa fie pata de culoare!
|