Un buchet de flori şi un gând
pentru cele ce ne ascultaţi pânã şi tãcerile,
pentru cele ce ne legãnaţi amintirile,
pentru cele ce ne dãruiţi bucuriile,
pentru cele fãrã de care ne-ar fi mai triste zilele,
pentru cele alãturi de care ne trãim visele,
pentru cele care ne suportã toanele,
pentru iubitele şi mamele,
pentru toate femeile!
Frânturi de vis, freamãt de stele,
Fiori crescuţi în paradis,
Zâmbet de flori şi joc de iele...
E tot ce eu ţi-aş fi promis
Când peste noaptea din castele
Şi focul care m-a cuprins
S-au aşternut în acuarele
Culori de cer şi necuprins.
E tot avântul vieţii mele,
Crâmpei în univers aprins
Şi toate zilele rebele
Ce-n plete azi ţi le-aş fi prins
Ca un mãnunchi de crizanteme
Ori poate ca un foc desprins
Din ale vremii diademe
Ce peste chip ţi s-au prelins.
E zborul clipei dãruite
În zori ce tu mi l-ai deschis
Când toate fost-au rostuite
La porţi cândva de nedeschis!
Iar azi când vreau sã iau aminte
La cele câte ţi-am promis,
Pun flori sã creascã în cuvinte
Şi ţi le dãruiesc în vis!
