Alexandra Lavinia Bârneață
( Allexya ) - [ POEZIE ]
Titlu:
Inimã desenatã
Astãzi, cerul s-a potrivit cu o inimã desenatã,
Douã pãsãri la fereastrã mi s-au aşezat;
Eu gândesc cã-i varã şi cerneala mi s-a uscat
Pe versurile nescrise, pe scrisoarea nedatatã.
Un vânt firav de abia adie, într-o notã tãcutã,
Aburi de cafea inundã strada, rãscolind
Prin minţi somnoroase, ridicând, trezind
Conştiinţa ...Sãrmana conştiinţã pierdutã...
Vreo doi povestitori încã mai au pânã la trezie
Şi, împleticindu-se la un pahar, se pun pe cântat...
Razele de soare peste astfaltul gri s-au revãrsat
Chiar când au bãtut clopotele la început de liturghie.
Şi e varã, dar nu e vara de altãdatã,
Când erau poezii şi filozofii matinale;
Se simte cerneala, înamoratele încep jurnale
Albe, cu un â€ţte iubesc†într-o inimã tãiatã.
Ah, Cupidon şi a lui sãgeatã!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Poeziile şi filozofiile matinale migreazã. Natura contopitã cu contemporanismul muzicii vitale rezultã în noi ţãri calde care, deşi coexistã cu cele de dinainte, sunt mult mai slab vibrânde. Ele poate cã rezoneazã cu unduirile existenţiale dacã ştii sã le potriveşti pe lungimea corectã de undã. Deci da, vechea muzicã matinalã rãsunã mai nou în infrasunete, dar este acolo. Nu în viaţa obişnuitã, ci în cvasi-viaţa artificialã creatã de oameni.
