Stele
...
Priveam într-o noapte cerul. Puzderie de stele
Ce strãluceau clipind mãrunt şi des.
Deodatã, mi-a fãcut cu ochiul una dintre ele!
Sau mi s-a pãrut? Daa, a fost clar doar o pãrere;
De ce-aş fi fost de interes, de ce-aş fi fost ales?
Deşi-mi fãcea cu ochiul parcã tot mai des!
De-abia dupã câţiva ani, am citit undeva,
Cã pe cerul nopţii nu clipeşte nicio stea,
Iar ce vedem noi, în ultimã instanţã,
E doar un efect cauzat de uriaşa distanţã!
De-atunci sunt indiferent uitându-mã la stele,
Vedete, veaipiuri sau cum s-or numi ele;
Deşi par sã te priveascã, de fapt nu le pasã,
Iar strãlucirea lor e una mincinoasã!
