Am vazut si eu surasul prins in palma mamelor
Mangaind pe frunte rodul ce e dat iubirilor
Versul bland curgea din ochiul inramatelor icoane
Cand spre cer urca o ruga de indepartat de spaime
Mersul catre primavara am vazut trecand prin fapte
Si lumina, loc prielnic cauta, unde s-adaste
Patrundea in picatura care dadea rost si ierbii
Si columnei de sperante ale sensurilor vorbii
Aducea cu ea-mpacarea pe covor de suferinta
Invatand atunci puterea cum se ia din neputinta
Se scurgea apoi in zborul lin al vulturului falnic
Asezand peste prapastii treptele de mers sagalnic
Ne dorim stapani pe raza chiar de n-o putem atinge
Inerenta ne incinge si incepe-a ne distruge
Ne opreste doar lumina sa alunecam in noapte
Drumu-i lung si nu se stie daca rezistam la soapte
