sentinţa iubirii de oameni
rãmâne o metabolicã povarã
îngrãditã aspru
de nimicul de azi
o speţã stoarsã filozofic
de timp
cu sclipiri atee
ale unui avânt darwinist
incomplet
dar suntem
suntem vreascuri ale lanţului
trofic
nu ne poate vindeca niciun anotimp
nicio erã
empatia este modificatã genetic
de dispreţ
prin zaua lipsã
nu se simte chemarea la evoluţie
poate la visare în stil patriotic.
