astãzi mi-am vândut o parte din suflet la lumina zilei
una mohorâtã şi rece
din fereastrã o privesc,acuzându-mã ,pentru ultima oarã
în ierni viscolite am strãbãtut troienile
verile le-am petrecut împreunã oriunde
ferindu-ne de arşiţi insuportabile.
o hârtie semnatã în grabã
mi-a frânt iremediabil iluzia
c-am fi rãmas împreunã spre veşnicie
dar uneori şi veşnicia are capãt
şi, se pare cã, l-am gãsit.adio!
