S-a suit peste timp
cu cãpãstrul în mânã
dând aspru frâu liber
unei oarbe ca mine
n-am ştiut sã deschid
ochii...de lume
mi-e teamã de mine
negând portal salvator
rãmân încrustatã
în acelaşi decor
o planşã nepastel
apãrutã-n eter
învãluitã tainic
în modul de mister
incredibil contrast
creat cu suspans
intrinsece valori
adunabile comete
triste paiete
spiralate comori
în diamante cãzute
din universuri cusute
se strigã-n frecvenţe
nanostraturi fictive
subtile audienţe
sublimã candoare
spectru plin de culoare
radiante emanaţii
infinite creaţii
converg meditaţii
absorbţie purã
luminã difuzã
mã caut confuzã
sunt aici de milenii
gravitând conştiinţa
dimensiuni - intervale
universale.
