prin ochi de timp
infiltrezi canonul speranţei
defineşti zborul pornit din raiul sufletului
prinzi aripi
te înalţi spre lumina divinã
înblânzind întunecarea cu roua simţirii tale
tu rod al imaginaţiei creatoare
înger al nopţii
sãdeşti în trupul obosit
crezul învierii din lacrimi de iubire
în haina înoptãrii aduci raza de soare
stingi umbrele durerii
cu privirea caldã din ochii limpezi de safir
icoanã vie
plãmadã dumnezeiascã
zãmislitã din sfinţirea frumosului
diseci lumea în douã
lumea slãbiciunii şi lumea virtuţiei
croind cãrare spre iubirea
ce îmbracã culorile vii ale curcubeului.
