Nimeni mergand pe strada isi etala statura
Crezand ca intreaga lume doar lui i se cuvine
Imbrobodit cu haine, si cu parfumuri fine,
Cu fraze agramate isi intrecea masura.
Nimeni de la tribuna incearca sa-mi explice,
Cat de benefic este a legii strambatate
Ideile-i absurde, el vrea sa le ridice
La rang de mari proiecte citite in masterate.
Nimeni sta pe fotoliu, cuplat pe la butoane,
Si la a mea vedere de sus el ma priveste
In jurul lui misuna multime de cucoane,
Si rad pe infundate ce mintea-i nascoceste.
Nimeni la cap de luna imi calcula chenzina,
Incearca a ma convinge ca nu-mi merit procentul
Eu simt amar in gura ii lustruiesc masina,
Mi-aduc aminte-n scoala ii spuneau toti. Repetentul!
Nimeni cu mana face, un semn de vino incoace,
Asa cum fac stapanii spre a chema un caine
In fata adunarii imbracat la patru ace
Cand termina discursul tot nimeni va ramane.
Nimeni ma suna seara sa ies cu el la bere,
In fata imi insira a conturilor sume
La toate astea-mi spune, renunta cu placere
Daca ar avea saracul si el macar un nume.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Geniala poezie,trebui sa ai o anumita filosofie de viata ca sa poti sa intelegi ceea ce altii le traduc ca simple rime.Felicitari!!!
