|
|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
Pe un tarm asa alb
Ea a fost impunsa de el
c u un cutit in inima.
Ea era in alba rochie,
El dregresat de timp.
Ea avea grija de animale
Sa nu fie biciuite,
Asa incat oamenii o iubeau cu mult mai mult.
Animalele se imperecheau in prima secunda de cum se vedeau
Iar ea I-a spus lui-
Acum cred tot ce mi-ai spus!
Iar apoi se dezbraca de minte si de ea
Si ramase goala.
Ceaiul fierbinte era la fel de nociv
Ca un cutit sau ca o pusca pusa pe umar.
Totul era nociv- vantul, ploaia, focul
Si omul.
|
| Nr |
Comentarii |
Comentatori |
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
şi Semne» |
|
|
|
|
|