Luntrea fiinţei mele înoatã prin
nemãrginirea cuvintelor,
zeul poeziei mã ştie din cãrţi şi din suspine;
o datã pe veac am dreptul sã intru
în Sfânta Sfintelor,
sã aduc ardere de tot versuri şi rosturi depline.
Mi-e grea cãlimara de sens şi de
doruri latente,
destinul îmi atârnã de o stea în devenire,
aştept rãbdãtor în nedumerirea
clipei prezente
sã îmi creascã ceruri în os şi zbor în privire.
