Autor:	Florin T. Roman ( Florin T. Roman ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Rapsodia poeziei române - partea a IV-a

Te uitã cum ninge Decembre! Din vãzduh cumplita iarnã cerne norii de zãpadã! Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iarã, Se bucur’ copiii! Românescã iarnã veche… De ce sã ai o ţarã oare, Un cer sã nu ai peste ea? Şi casa ta de ce-ar fi mare, Pe masã flori de n-ai avea? Albã iarnã dunãreanã… Patria ne-a fost pãmântul Unde ne-au trãit strãmoşii: Acolo este ţara mea Şi neamul meu cel românesc. Iubito, poate vine mama, Sã laşi un loc şi pentru ea. De n-ar încape ea la masã De ce-ar fi mare patria? ………………………….. În omãt ca într-un vis Dorm adânci pustietãţi. Dar nãvalnic vuiet vine De pe drum: Vin colindatorii, cum veneau odatã, leru-i ler, Viscolul frãmântã lumea!... Lupii suri ies dupã pradã Sã colinde-n seara asta minunatã, leru-i ler: O, ce veste minunatã, Din Viflaem ni s-aratã! Potop e-napoi şi-nainte. Dar li-i gura arsã şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler… Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric: Unde sunt cei care nu mai sunt? Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depãrtare… Aici e totul negru şi sãrac: Barãcile de lemn în care stãm Şi cerul surd spre care blestemãm! Mutã-i întrebarea ce rãsunã afarã, leru-i ler, În pãduri trãsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Lupii-şi fluturã iar goana, Haita-ntreagã-şi linge rana. Am murit degeaba, ce-aţi fãcut din ţarã, leru-i ler, Å¢ara mea de glorii, ţara mea de dor! Peste tot atârnã greu Teama de sinceritate. Aceastã boalã e o boalã gravã, Aceastã boalã e o boalã grea. Tot în frig şi-n foame, tot cu mâini întinse, leru-i ler, Aş înfrupta cu lupii viforniţa cumplitã Pe la porţi strãine ce ne stau închise, leru-i ler. Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi. Ni-i trimite sfântul sã ne-‘ncerce mila, leru-i ler, Şi plouã, şi ninge â€" Şi ninge şi plouã. Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Mereu voi suferi de-o boalã grea: Cã nu e totul bine-n ţara mea. Tot românul plânsu-mi-s-a: Da, câştigul fãrã muncã, iatã singura pornire; Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. Un singur leac îmi trebuieşte mie: Sã-i pot vedea pe ceilalţi vindecaţi. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVÄ‚RAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVÄ‚ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU-S VINOVAT FAŢĂ DE Å¢ARA MEA! Aiudule, Aiudule, Temniţã cruntã, Aiudul, cetatea durerilor surde, Aiudul, galera destinelor noastre, Aiud, ţintirimul anilor mei! Veniţi sã-l lovim cu sãgeatã de foc! Ştefane, Mãria Ta, Tu la Putna nu mai sta! Domnul Tudor sã trãiascã! Cum nu vii tu, Å¢epeş, doamne! Dar iatã-l! E vodã, ghiaurul Mihai! Toţi duşmanii or sã piarã: Din hotarã în hotarã â€" Îndrãgi-i-ar ciorile Şi spânzurãtorile! …………………………….. S-a dus zãpada albã de pe întinsul ţãrii. Pentru tot ce respirã-n zori Viaţa o invoc! Lumina e mai caldã şi-n inimã pãtrunde. Salutaţi acest freamãt Al verbului a fi! Şi mugurii pe creangã se vãd îmbobocind. Mesager al ferestrelor Zboarã gândul meu… Dupã o iarnã lungã ş-un dor nemãrginit Câte o floare la geam Sã vã aducã-n zori, Sã nu vã fie sufletul greu! Şuier luna şi o rãsar şi o prefac Într-o dragoste mare. Voi sã nu vã mâhniţi tare Când mã vor lua şi duce departe Şi-mi vor face un fel de înmormantare. Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiţi un pat Din tinere ramuri În lutul afanat sau tare. Asa e jocul, incepe cu moarte. Cã vinovat e tot fãcutul Şi sfânt, doar nunta, începutul. În faţa dragostei şi-a morţii Noi toţi redevenim copii! Hai nani, nani, Lumina mamii… â€�ţPe cine-ngropi, pãrinte, azi ?” â€�ţPe-un om de omenie!...” .......................................... TESTAMENT: Pentru sângele neamului tãu curs prin şanţuri, Pentru cântecul tãu, ţintuit în piroane, Pentru lacrima soarelui tãu pus în lanţuri, Ridicã-te, Gheorghe, ridicã-te, Ioane! Purcede drept şi biruie-n furtunã! Tot ce e românesc nu piere Şi nici nu va pieri! Şi-apoi (…), când fi-va linişte şi pace peste ţarã, Bucuraţi-vã de viaţã! Şi prea grãbiţi, nu uitaţi legile dragostei, Ce dau valoare oricãrui vis! …………………………………. Ştiind cã şi Lazãr a-nviat, Voi sã nu vã mâhniţi, s-aşteptaţi… ………………………………………. ………………………………………. ………………………………………. Christos au înviat din morţi, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte cãlcând-o. Lumina ducând-o Celor din morminte! *ÎI ROG SÄ‚ MÄ‚ IERTE PENTRU PLAGIAT (şi pentru unele schimbãri ale semnelor de puctuaţie), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMÄ‚TORII POEÅ¢I: Bacovia, Alecsandri, Alecsandri, Eminescu, V.Voiculescu, Grigore Vieru x 4, V. Voiculescu, Coşbuc, Coşbuc, Ioan Neniţescu, Ioan Neniţescu, Grigore Vieru x 4,……….., V. Voiculescu, V. Voiculescu, Coşbuc, Coşbuc, Radu Gyr, Alecsandri, Radu Gyr, Cântec de iarnã-anonim, Cântec de iarnã-anonim, Bacovia, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Nichifor Crainic, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Alecsandri, Andrei Ciurunga, Andrei Ciurunga, Andrei Ciurunga, Radu Gyr, Alecsandri, Nicu Vladimir, Nicu Vladimir, Radu Gyr, Eminescu, Dorin Liviu Zaharia, Dorin Liviu Zaharia, Adrian Pãunescu, Adrian Pãunescu, Radu Gyr, V.Voiculescu, Radu Gyr, Alecsandri, Radu Gyr, Bacovia, Bacovia, Radu Gyr, Adrian Pãunescu, Adrian Pãunescu, Eminescu, Eminescu, Eminescu, Adrian Pãunescu, Adrian Pãunescu, ANDREI CIURUNGA x 4, Radu Gyr, Radu Gyr, Viorel Gheorghiţã, Aurel Pastramagiu, Vasile Blãnaru, Ştefan Augustin Doinaş, Eminescu, Eminescu, Coşbuc, Eminescu, Coşbuc, Eminescu x 4, …..………., Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Dan Verona, Nichita Stãnescu, Nichita Stãnescu, Arghezi, Arghezi, Arghezi, Eminescu, Eminescu, Eminescu, Arghezi, Arghezi, Ion Barbu, Ion Barbu, Pãunescu, Pãunescu, Elena Farago, Elena Farago, Goga, Goga,………, ARGHEZI, Radu Gyr x 4, Arghezi, Jean Moscopol, Jean Moscopol, Ioan Alexandru, Ioan Alexandru, Tudor Gheorghe, Dan Verona, Dan Verona, .….., Arghezi, Arghezi, ……., ……., ……., Eminescu, Eminescu, Eminescu, Eminescu şi iar Eminescu!

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]