Pe-un picior de plai,
Pustietatea goalã sub arşiţa de soare…
Seceta a ucis orice boare de vânt.
Sara pe deal buciumul sunã cu jale
Şi carnea goalã-a verii deodatã se-nfioarã.
A plecat dorul de-acasã…
Voiam sã pleci, voiam sã şi rãmâi.
Rãmâi pe loc, acolo unde eşti…
De ce nu vii tu, vinã!
Pe umeri pletele-i curg râu
Şi-aud gemând amorul meu defunct.
Multe-ar putea sã fie…Nu vor fi.
Ne-om aminti cândva, târziu,
De-aceastã întâmplare simplã.
Å¢ârâie ploaia…
De-atâtea nopţi aud plouând…
Cine-a crezut mai mult în celãlalt?
Ireversibil s-a-ncheiat povestea.
O lume-ntreagã-nţelegea, tu nu m-ai înţeles.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheamã a pustiu.
Aş fi putut sã spun: “Eşti ca oricareâ€â€¦
Am sã te iert â€"
E vechi pãcatul.
Aerul e-n neclintire, el devine arzãtor.
Atâta iarnã e în noi!
În vitrine, versuri de un nou poet,
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi:
Pãsãrele mii
Şi stele fãclii…
Acum mã priveşti dintr-o pozã cu zimţi:
Doi ochi adânci şi trişti.
Atunci aveai nervi dar şi buze fierbinţi,
Şi te-auzeam cum strigai printre şoapte:
Cine-s mai frumoşi? Oamenii? Ploaia?
……………………………..
În vaduri ape repezi curg
Spre locuinţele lacustre
Sunt singur şi mã duce-un gând:
Vreau sã ştiu ce e cu mine,
Ce rost am pe-acest pãmânt.
NU-S VINOVAT C-AM ÎNDÂRJIT ŞACALII
ŞI C-AM RÄ‚CNIT CU SUFLETUL DURUT
CĂ NU DAU UN CEAHLĂU PE TOŢI URALII
ŞI CÄ‚ URÄ‚SC HOTARUL DE LA PRUT.
Soarele s-a topit şi a curs pe pãmânt.
În lan erau feciori şi fete,
Şi ei cântau o doinã-n cor.
Iubito, câtã lume între noi!
Sfârşitul a venit fãrã de veste.
A rãmas cerul fierbinte şi gol.
De ce-ai plecat?...
De teamã sã nu-mi striveşti sãrutul?
De ce-ai mai fi rãmas?
Şi nu mai vreau sã ştiu pân-la sfârşit,
Cine-a iubit frumos, cine-a greşit…
Iar lumea n-o sã ştie niciodatã
De ce nu pot mai mult femei sã cânt.
………………………
Liniştea-i acum deplinã
Şi-a-nnoptat.
De mult nu mai trag cu praştia-n vrãbii.
Numai dorul mai colindã…
Totuşi este trist pe lume.
*ÎI ROG SÄ‚ MÄ‚ IERTE PENTRU PLAGIAT (şi pentru unele schimbãri ale semnelor de puctuaţie), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMÄ‚TORII POEÅ¢I: Poporul român - Mioriţa, Alecsandri, Labiş, Eminescu, V.Voiculescu, Tudor Gheorghe, Arghezi, Minulescu, Eminescu, Coşbuc, Bacovia, Beniuc, Blaga, Blaga, Bacovia, Bacovia, George Å¢ãrnea, Beniuc, Eminescu, Dorin Liviu Zaharia, Beniuc, Minulescu, Minulescu, Alecsandri, A. Pãunescu, Bacovia, Arghezi, Mioriţa, Mioriţa, Mircea Vintilã, Topîrceanu, Mircea Vintilã, Mircea Vintilã, N. Stãnescu,………… Coşbuc, Bacovia, Minulescu, Florin Pittiş, Florian Pittiş, ANDREI CIURUNGA x 4, Nicolae Labiş, Coşbuc, Coşbuc, George Å¢ãrnea, Beniuc, Nicolae Labiş, Arghezi, N. Stãnescu, Arghezi, George Å¢ãrnea, George Å¢ãrnea, Beniuc, Beniuc,………….. Coşbuc, Coşbuc, Zaharia Stancu, Coşbuc, Eminescu.
|