PROGRES? REGRES? STAGNARE?
â€" o scurtã incursiune în istoria culturalã a ultimelor secole - secolul al XVII-lea
Secolul al XVII-lea debuteazã cu rãzboiul de 30 de ani, dintre catolici şi protestanţi.
În artã îşi face apariţia un nou stil : barocul (care se va rãspândi şi în coloniile americane ale spaniolilor). Conform criticilor de artã, arta şi arhitectura barocã, în teatralitatea lor vãzutã ca o reacţie la clasicism, datoreazã mult, în realitate, modelelor de opulenţã ale anticei Rome imperiale, unde bogãţia şi puterea se exprimau prin fast şi lux. Se remarcã acum Caravaggio, Bernini, Rembrandt, Rubens, Velazquez, Murillo, Poussin. Pe rând, Richelieu (care a fondat în 1635 Academia Francezã), Mazarin şi Ludovic al XIV-lea joacã rolul de mari mecena. Creşte şi mecenatul burghez. Se construiesc Palatul Versailles, Palatul Hampton Court, Royal Naval Hospital în Greenwich, Sorbona, Domul Invalizilor, Piazza San Pietro, Palazzo Barberini, Oratoriul de la San Filippo Neri, Primãria din Amsterdam, se finalizeazã lucrãrile la Bazilica San Pietro (incluzând şi Baldachinul lui Bernini), se reconstruieşte catedrala de la Londra. Este epoca de aur a picturii olandeze.
În filosofie apar noi curente : utilitarismul, sistemul valorificãrii practice a ştiinţei, cu Fr. Bacon; raţionalismul, cu R. Descartes, â€ţprofetul filosofiei moderneâ€; panteismul modern, cu Malebranche şi mai ales cu evreul Spinoza, care afirmã cã totul este Dumnezeu (Deus sive natura). Se remarcã, totodatã, Hobbes şi Pascal.
Galileo Galilei , primul reprezentant al ştiinţei fizice moderne, formuleazã legea cãderii corpurilor, perfecţioneazã principiul de funcţionare a lunetei astronomice, devine partizanul notoriu al teoriei heliocentriste a lui Copernic, intrând în polemicã cu Biserica Catolicã. În acelaşi timp, Isaac Newton formuleazã legea gravitaţiei universale, introduce în fizicã conceptul de masã şi demonstreazã cu claritate imposibilitatea geocentrismului.
|
