PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ?
â€" o scurtã incursiune în istoria culturalã a ultimelor secole - secolul al XV-lea
În secolul al XV-lea, în plin Ev mediu, omenirea a început sã-şi îndrepte privirea spre trecut, redescoperind uimitã valorile culturale ale Antichitãţii. Aristotel a fost şters de praf şi aşezat la luminã, Afrodita a fost înviatã, gândirea precreştinã a fost reactivatã. Dupã schisma din 1054, în Biserica Catolicã îşi fãcuse apariţia moda stilului arhitectural gotic, care combina inovaţia culturalã cu gustul pentru fast, exprimând o interpretare marcat secularã a arhitecturii monahale. În Italia, filosofia, literatura, ştiinţele şi artele cunosc o schimbare considerabilã : umanismul, caracterizat printr-o nouã viziune asupra lumii, cãreia îi corespunde şi o nouã viziune asupra omului. Dante, Petrarca, Boccacio fãcuserã deja introducerea. ( Termenul â€ţumanism†provine din latina medievalã, în care â€ţhumanista†însemna instruit, cultivat. ) Aceastã vastã mişcare s-a întins cu repeziciune în întreaga Europã. A apãrut studia humanitatis. Este secolul lui Erasmus de Rotterdam, Jan van Eyck, Hieronimus Bosch, al familiilor Sforza şi de Medici, al lui Ghiberti, Brunelleschi, Masaccio, Donatello, Fra Angelico, L.B.Alberti, Verrocchio, Botticelli, Carpaccio. Leonardo da Vinci picteazã Cina cea de tainã, Michelangelo sculpteazã Pieta. Guttemberg inventeazã tiparul, care va permite o mai bunã transmitere a ideilor. La modã ajunsese omul. El era acum â€ţmãsura tuturor lucrurilor†(Protagoras) şi â€ţmodelul Universului†(Leonardo da Vinci).
Spre sfârşitul veacului Columb descoperã Indiile americane (1492).
