Trezeşte-mã, Doamne, din cumplitul coşmar
În care-mi port paşii de o viaţã-n zadar,
Zgâlţâie-mi patul unde dorm în neştire
Şi mistuie-n mine greaua fricã din fire.
Trimite-mi puterea sã revin lângã Tine,
Sã împrãştii ce-i rãu, sã adun ce e bine,
Sã pãstrez ce e bine şi sã uit tot ce-i rãu
Şi s-adorm iar, dar acuma doar pe umãrul Tãu.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Mulţumesc pentru felicitãri şi aprecieri, doamna Cerasela. Cu preţuire,
Vreau sã rectific,cerându-mi scuze,Doamna Branişte! Este prima datã când caut în biografii.
3.
,..nici nu le mai citesc pentru cã zilnic se fac la kilogram. Acum vãd cã d-ul Roman nu este un copil(cum am crezut )totuşi recunoaşte cã pânã acum nu s-a trezit din coşmar şi crede cã puterea divinã îl va ajuta.Sã dea Domnul!
4.
Comentariul d-lui Branişte mã face vinovat de subiectivism,îl respect şi vreau sã se ştie cã eu niciodatã nu studiez biografia celui ce posteazã o lucrare,privesc doar textul şi în situaţia de faţã,pe lângã înclinaţia d-lui Roman cãtre cele sfinte (nu vãd o lecţie de însuşire),poezia stã-n câteva versuri -simbol,iar strofa a doua este o repetiţie inversatã ce nu spune nimic ...sã dormi pe umãrul Domnului,uitând ce e rãu,adunând ce e bine!Face book-ul geme de asemenea poezii
5.
Prin aceastã rugã, cereţi o transformare profundã, un nou început de viaţã, iar acesta este şi sensul pocãinţe. Foarte frumoase versuri.
Felicitãri pentru premiul obţinut la concursul de poezie ,,Dor de Dor;
Florine, Kristinco te-aşteaptã ,faceţi un duet pe cinste,vã potriviţi de minune ! De ce nu vã rugaţi voi acasã ,în linişte ,poate Dumnezeu vã aude mai bine şi nu se ştie ce minuni vã va arãta ? De ce trebuie sã te trezeascã altcineva ? trezeşte-te singur ? Mã doare capul,eşti tânãr şi vrei sã pleci de lângã noi ? ce nu e-n regulã? Câte întrebãri şi nici mãcar nu gãsesc poezia !
