Autor:	AlexandraC ( AlexandraC ) - [ POEZIE ]
Titlu:	cine suntem noi

am pornit în cãutare de mine pe-o stradã din oglinzi cenuşii: în ochii tãi, în ochii mei şi chiar şi-n ochiul repezit al unui trecãtor fugar, însã tot ceea ce am putut vedea a fost numai o percepţie diferitã a unui contur milenar sedimentat absurd în diversitatea caracterelor umane, învârtindu-se în cerc în jurul sferei pe care este la infinit revitalizat, încercâd în zadar sã o toceascã pentru a-i substitui forma. şi atunci am luat in scris în mâini clepsidra vieţii mele şi-am sfârâmat-o în mii şi mii de bucãţele, aşezându-le într-o spiralã din ce în ce mai largã. si-n bobul încrustat în ciobul care începeau spirala de nisipuri mişcãtoare, am descoperit oglinda sinelui necunsocut. eu sunt numai contrastul dintre sticlã şi nisip, dintre ceea ce ar trebui sã fiu şi ce sunt. dintre aparenţa nudã a unui labirint în centrul cãruia troneazã plexul meu solar şi emoţiile gri pricinuite de exterior care ard înãuntrul acestuia, punând stãpânire pe el şi fãcându-mã sã îmi pierd echilibrul, al cãror fum se materializeazã în şahul denumit creaţie literarã într-un nebun de negru ce vrea sã cucereascã prin distrugere regatul foii de alb. 14 august 2015

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Mulţumesc, domnule Romulus!	AlexandraC
2.	încerc* sã adopt o atitudine pozitivã. Îţi mulţumesc pentru aprecieri şi pentru cã mi-ai lecturat şi poeziile anterioare. Felicitãri pentru vocabularul tãu dezvoltat şi pentru preocupãi şi mult succes în tot ceea ce faci! Cât despre lungimea comentariilor, nu este nicio problemã, şi eu mã lungesc mult când îmi place o creaţie . :)	AlexandraC
3.	Mulţumesc frumos, Mihai! Mã bucur cã ţi-a plãcut poezia şi cã le-ai lecturat şi pe cele de pânã acum. În general atunci când scriu un text încerc sã exprim o idee de moment pe care nu aş putea sã o ilustrez într-o conversaţie faţã în faţã, nu neapãrat sã creez ceva perfect, astfel încât unele elemente prezente în alte texte se repetã sub o altã formã. De asemenea, uneori simt nevoia de a aborda un stil mai sumbru, însã ulterior scrierii textului mi se pare exagerat şi înce	AlexandraC
4.	Iar acum sã mã leg de filozofie şi de mesajul overall...filozofia poate fi greu de introdus în poezie, multe metafore fiind nevoite pentru a o transforma în ceva *digerabil* pentru cititor...iar tu ai izbutit sã faci asta foarte frumos în cazul acestei poezii. Pentru o ars poetica *wannabe*, chiar a reuşit sã mã impresioneze. Îmi cer iertare pentru lungimea comentariilor, dar dupã cum ştii, nu ţi-am mai comentat *previously*, aşadar nu ştiam de unde sã încep. Felicitãri!	Rus Mihai
5.	Asta poate evidenţiazã natura candidã a emoţiilor, ceea ce este foarte greu de obţinut prin contrast...deci pentru asta, felicitãri. Un alt element observat de mine...în poezie regãsesc motive din poeziile tale mai vechi, parcã ar fi un paroxism pânã în momentul de faţã în opera ta de pânã acum (nu în toatã în general, vei progresa uimitor în ritmul acesta). Sunt impresionat de asemenea de figurile de stil foarte bogate(metafore-sinestezii/parţiale, bineînţeles).	Rus Mihai
6.	Zola zicea, şi ţin sã îl cred, cã *opera de artã este un colţ de naturã transpus printr-un temperament*. Studiindu-ţi poezia în detaliu, am remarcat viziunea ta remarcabilã despre artificialitatea absurdã a contemporaneitãţii...aş putea chiar spune cã îmi zboarã fragmentar gândul la Bacovia, poate unul nu atât de sumbru. În afarã de emoţii, toate elementele prezentate în cadrul poeziei au o naturã artificialã sau parţial-artificialã.	Rus Mihai
7.	Multumesc frumos!!	AlexandraC
8.	Bravo, Alexandra !M-ai trimis pentru o clipã acolo unde tu ai simţit naşterea şi cred în continuare în steaua ta . Frumos şi curat,eşti ca şi Mihai Rus,viitorul poeziei de mâine. Frumoasã poezie ,fiţi ambiţioşi !

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]