Autor:	Victor Bragagiu ( bragagiu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	În ospeţie la Mãr

Am bãtut la Mãr în poartã Macii când aprinşi în zare Din apus puneau pe soartã Lângã floare altã floare. Mi-a deschis cu umbre-ncete De-ai fi frate sub coroanã Nu-n memorii violete Pregãtite de pomanã, Dar cu noile cuvinte Strânse-n ziuã de pe muguri Care nu fug înainte, Ci vegheazã lângã ruguri. S-aşteptãm când stele multe Scri-vor rime-n linii drepte Inimile sã ne-asculte Liniştirile-nţelepte. Prinzând stelele cãzânde, Aprinzându-ne dorinţa Din rugi proaspete şi blânde Ne vom auzi Credinţa. Firul aurit al Lunii Vom aşterne pãturi, pãturi Pe când basmele strãbune Perinda-vor pe alãturi. Şi-om descoperi de-odatã Cum parfumã paradisul: El - cu floarea rouratã, Eu - cu dorul şi cu visul. Înţelegem idealul: Dar din dar se face raiul, Iar schimbându-ne cu harul Ce ni-l oferise maiul. Dãruim pânã când zorii Ne-or cuprinde în lumine: Visele-mi - în steaua florii, El - petale peste mine.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Mulţumesc, Dorian!	bragagiu
2.	Frumoasa... ospetie!	Marcoci Dorian

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]