Pledez pentru viaţã şi pentru nemurire
Pentru eternitatea simţirilor din noi
Cãci nu înceatã viaţa când ni se-ngroapã lutul
Şi-ntoarcem în noroi.
Nu, inima nu-nceatã când bulgãri de ţãrânã
Te-acoperã pe-o clipã sub umbra unei cruci,
Ci tu, în ceasu-acela, cu sufletul în braţe
Spre alte zãri apuci.
Şi duhul se desface de orice legãturã
Şi-un înger în vitralii grãbit îţi face-un semn
Cu ochii cãtre stele te ’nalţi apoi din humã
La cel dintâi îndemn.
Ce-a fost pãmânt în tine în ţãrnã se va-ntoarce
Sã-şi doarmã somnul molcom deoparte singurel;
Ce-a fost etern în tine etern se va preface
Cu tot ce-i sfânt în el.
Şi-acolo-n sfânta tainã de dincolo de fire
Acolo-n alte ceruri, prin noul simţãmânt,
În cer cu sfinţi arhangheli vei intona cântarea
Cea fãrã de cuvânt.
Şi-abia în clipa-aceea a învierii tale
Când lutul neputinţei pe veci îţi vei goli
Iubind etern şi unic, abia atunci simţi-vei
Ce-nseamnã a trãi.
...Tu ai ştiut Stãpâne c-aşa un suflet paşnic
Ce-a ars în noi o viaţã nu poate fi-ngropat
De-aceea dintre-atâtea comori nepreţuite
Vecia-n dar ne-ai dat.
Catalin Varga
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
''Imnul vieţii'' este copleşitor de frumos. Felicitãri Cãtãlin!
"...Tu ai ştiut Stãpâne c-aşa un suflet paşnic
Ce-a ars în noi o viaţã nu poate fi-ngropat
De-aceea dintre-atâtea comori nepreţuite
Vecia-n dar ne-ai dat."
