Autor:	Cerasela Bunda ( braniste ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Má iartá, tatá !

Noaptea trecutá te-am visat, Erai cu noi, printre cei vii, Má iartá, tatá! c-am lásat Mormnåtul tau. Trecut-au anii! Te-asept de fiecare datá, De ziua mea cu gladiole. Le cumpar, mi le las la poartá, Privesc la cer, apoi spre ele. Iti caut chipul luminos, In fiece bárbat pe stradá, Mi-e dor de tine, dar duios Asez cåte un fir in glastrá. E floarea ta si va ramåne In amintirea mea mereu! La fel le voi primi si måine, Tu esti aici! te vad doar eu.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	va multumesc.Am ramas eu fara cuvinte.	braniste
2.	Emoţie, nostalgie, credinţã ...versuri care emanã respect ...foarte frumos!
3.	foarte frumos...ma iarta tata!	la femme
4.	Felicitãri! Este genul de moment în care...restul e tãcere!	Mihaela Oancea
5.	Cuvintele sunt de prisos, Simţãminte cu prinos Adusai prin versul duios! Frumos.	addmaria
6.	M-ai miscat pana la lacrimi cu aceasta poezie. Nu mai am cuvinte: daca despre mama se varsa oceane de lacrimi in poezii, despre tata se spune mai putin; felicitari!	Nicu Constantinescu

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]