incepi sa vii de-acasa! Corect cu privire la elementele de prozodie si versurile 3/4 din ultima strofa. Am o varianta pt critica Domniei Voastre( in masura de 8/9, rima tot imperecheata, ritm ternar), fara bruma de latina) si suna ca pe vremea lui Base. O consider o critica de bun simt si te ridic la rang de masea de minte.
ceva, ceva ca idee. ca prozodie e la pãmânt. iar ultima strofa, inafara ca arunca o bruma de latina - care in treacat fie spus, n-are legatura cu mesajul incercat pina la el, este un termen juridic, nu e un finish cornonat opus - suna ca un cântec de pe vremea lu ceasca...
4.
Pentru mine aceste versuri apar ca un tablou în care este pictatã solitudinea în diverse tonuri de gri. Dorinţa de-a nu fi judecaţi a doua oarã pentru aceeaşi faptã, este de înţeles, din moment ce singurãtatea în sine este o pedeapsã destul de mare. Dacã aceste versuri ar fi pictate, ar deveni o imagine la care fiecare ar medita, cu gândul la regrete şi la neîmplinirile din viaţã. O poezie cu o tematicã serioasã, pe care eu o apreciez.