Lupt
Demoni albi zeci
cu roza-mi armã,
mort sã fiu când treci
plângând.
Tu-mi eşti albã,
albi demoni,
n-ai tu armã,
dar m-ai gând.
Trag
Dungi - roze multe,
şiraguri,
pe pânze albe,
sentimente
cultivând.
Demoni albi
în frunze verzi şi
roze trandafirii
îngeri negrii
devenind.
Şterg
Tot ce-am desenat
cu nostalgie
şi o lacrimã
zâmbind.
Flori noi am de cultivat
prin noi culori,
pictura
re-ncepând.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Am învãţat şi eu ceva din poezia aceasta...cã pânã şi lucrurile rele pe care le faci pentru iubire(demoni albi) odatã ce devin bune întru obsesie(îngeri negri) înseamnã cã iubirea a murit(roza a ofilit...) şi una nouã trebuie desenatã. Vã mulţumesc cã m-aţi fãcut sã o continui domnule Lungan, a fost o cãlãtorie minunatã şi *Lupta* a fost câştigatã în final. :)
