Probabil ca cei ce mi-au citit operele si inainte sa iau o pauza au observat ca mi-am schimbat brusc stilul de scris. Nevermind. Sunt tot acelasi, aceleasi mesaje, alt cod in schimb.
Cine sunt eu? Eu sunt frica,
Eu sunt frica de a nu gresi
Eu sunt frica de a nu pica
din nou in abisul din care a iesi
m-am chinuit. Eu sunt frica
de necunoscut, eu sunt frica
de a nu fi ignorat, eu sunt frica
de a nu fi cel mai bun indiferent
de cat de mult ma chinui pe-acel drum.
Cine sunt eu? Eu sunt tristetea,
Eu sunt tristetea pe care toti o simtim,
Eu sunt tristetea de care toti ne ferim,
Eu sunt tristetea ce ne macina sufletul,
Eu sunt tristetea care-mi inspaimanta gandul.
Cine sunt eu? Eu sunt dorinta,
Dorinta de a trai.
Eu sunt dorinta,
De a muri.
Eu sunt dorinta de a nu da gres,
Eu sunt dorinta de fi-un Univers
De idei pe cat de trasnite pe-atat de veridice,
Eu sunt dorinta, vesnica dorinta de-a fi iubit,
Vesnica dorinta de-a fi implinit,
Vesnica dorinta de a nu fi uitat.
Si desi constient cat de mult m-am schimbat,
M-am maturizat, un lucru am descoperit:
Credeam ca maturizarea aduce beneficii,
Cand de fapt, n-aduce numai sacrificii,
In iubire, in credinta-n stiinta ce-a pretioasa,
In persoane, in literatura ce-a frumoasa.
Cine sunt eu? Eu sunt tu dezlantuit,
De emotii fusesem inlantuit,
Si desi-acum sunt liber,
Tot captiv in lumea mea ma simt,
Mi-as dori sa fiu captiv in lumea asta,
Si liber in a mea lume-n timp.
Deci, daca m-am schimbat?
Daca m-am schimbat cu-adevarat,
Nu pot sti indiferent de cat voi vrea.
Sunt trist, scriu cu cuvinte negre,
Dar cel ce dupa cuvinte nu vede
Cum poate vrea sa-mi inteleaga vrerea,
Asa de colorata-n lumea mea?
Am iubit, am simtit, am pierdut,
Am suferit, am murit, am inviat,
Am dorit, am invatat, am cumpanit,
Dar cel si cel mai important, am trait.
P.S. Si inca o fac...!
|
