Autor:	Danut Constantin ( A.C.D ) - [ TEATRU ]
Titlu:	Parastasul la romani

A doua zi dupa parastas, domnul Neacsu se duse la garsoniera. Amintirile il podidira si o lacrima i se scurse pe obraz. Era sincer induiosat de tot felul de amintiri care il napadira cu un gust de miere zaharisita demult. Il vedea aievea pe taica-sau in diverse ipostaze din copilaria lui, din adolescenta, chiar si de cand il vazuse odata plimbandu-i odraselele prin parc. Ce scurta e viata asta si cat ne mai chinuie! Purgatoriul e aici! Isi spuse luand o grimasa meditativa. Parastasul a fost perfect. Rudele si prietenele au fost prezenti fara exceptie.Au lipsit doar cei care au plecat inainte… Of… Ce de rubedenii am avut… si-acu’… S-a dus si Nene… Si mamica si taticu’ â€" nu mai vorbesc… si unchiul Titi… Biata Florenta si ea… la doar 34 de ani… Si-acum… Mitica. Asa a fost sa fie… fiecare cat ii este ata… Ca daca am putea-o prelungi… Deh! Nu mi-as dori sa traiesc atata!... A fost si nea Ionica (noroc ca il mai tine Dumnezeu la aproape 90 de ani ai lui…), si tanti Florica, mai are putin si face suta, da nu-i dai mai mult 70-75 de ani… isi face de lucru tot timpul in gradina din spatele casii. Au fost si verii lui nea Mitica,… vecina de la parter… si administratorul, domnul Ionescu… Frumos din partea lor, cu toate ca nu toti au fost intotdeauna cumsecade… dar… deh! Asa se cade la mort. La noi in oras ne cunoastem cam toata lumea cu toata lumea. Asa-i in orasele mici de provincie. N-a fost seful de post, ca, cica, era intr-o misiune… Aiurea! Erea tabla de beat! Ca, la ei, cum se lasa seara si toata lumea din oras e in casa, n-au nimic de facut decat sa se mai cinsteasca, mai joaca sah, table… sa le treaca de urat. Da’ popa Sebi (de la Sebastian) om de mare… mare… cinste! Diaconu Vasile… Ce slujba frumoasa au facut la cimintir…. Noroc ca a fost un pic de soare. Eh! Tanda pe manda a iesit bine. Si aia de la pompe funebre… S-au ocupat ei de tot… nici n-am simtit… Coliva lui doamna Polonelu a fost buna de data asta ca i-au dat vecinele mai multa nuca… Eh!... Toata lumea a ras, s-a simtit bine, popa a mancat de la antreurile stufoase pana la sarmalele cu mamaliguta. S-a cam cherchelit el asa… dar si-a mai lasat loc si pentru urmatorul botez… - Parinte, dar cum e cu musulmanii astia… cum le zice … fund…amenta…listi? - Pai…domnu’ Nelutu, Coranul este… desprins din… Vechiul Testament… E o religie care… urmeaza pe cale istorica si nu numai, crestinismului! - Nu, nu, parinte, de ce … aaaa…. - Pai, pentru ca… Cum sa-ti explic eu matale, bre?! - Da’, si-atunci de ce?... terorismu’ asta… Al Qaida… sau cum i-o zice! Jihad… - Domnu’ Nelutu… vii intr-o zi la biserica si iti explic eu cum e cu Islamul si mahomedanismul. La ei sunt doar unii extremisti, cam ca peremeu’ la noi, ai inteles? Ailalti sunt buni! Cam ca pentecedeu’, la noi, sau chiar si pesedeu’… Asa si la ei! Eh! Asta e! singura dreapta credinta este crezul nostru stramosesc, ortodoxia! Buna ciorba asta de sarbatorile Sfintelor Pasti! De jur imprejurul mesei, toata lumea sorbea din ciorba de miel. Era a doua zi de Pasti. Anul ala Pastele a picat la fel cu cel al catolicilor… Fusese o tuica de drum lung, niste antreuri frumos aranjate, ciorba de miel, costita de miel si alte bunatati insotite de vin rosu pentru cei fara probleme cu inima, vin alb pentru cei carora le pria vinul alb, deseori intrerupt cu tuica de-acu trei ani… roasa bine! Una din babe veni de la bucatarie si intreba in gura mare din pragul usii, intrerupand discutia teozofica ce se infiripase intre meseni: - Cine vrea mici? - Doamna Neacsu, suntem plini, nu mai trebuie decat o cafeluta! zise diaconul. - Eu doar intreb… - Totul a fost excelent, zise parintele Sebi, daca si coana preoteasa ar gati asa… m-as face cat raposatul popa Vasile! De-aia l-a chemat Domnul la el, hahaha! s-ai povesteasca retetele noastre, neaose! Toata lumea a ras cu pofta ghiftuita. Una peste alta vrura mici toti mesenii… Femeile stateau in bucatarie, ca nu se cadea sa se amestece cu barbatii care erau cam luati de ape… si vorbeau cu glas cam tare… - Acusica punem de mici! - Da sa nu-i prajiti, ca parca nu au acelasi gust ca la gratar! Apropo! Da’ unde-i faceti? - Parinte, la draicucaru lu’ vecina! O sa dureze ceva… da’ zice ca ies nemaipomenit si nici nu are ulei! Rumen in obraji, popa, care daduse dovada de o cultura culinara fara repros intreba subit: - Stie cineva care este adevarata reteta de mici? Aia autentica,… nu ce se serveste azi!? - … - In primul rand e carnea… - … - Care trebuie sa fie proaspata si sa aibe si un pic de seu de oaie… - Parinte! Aia de la Metro nu are decat carne de porc si de vita… si cine stie ce o mai fi avand! Unghii si copite tocate! - Da’… Fara seu… nu are valoare! Am citit o reteta pe care mi-a dat-o domnul Neacsu acu vreo trei ani… Nu, domnu’ Neacsu? - Patru ani, parinte, la parastasul lui tata… ii faceam de sapte ani… Gasii reteta in dulapului de scule, dupe balcon. - Asa, asa!... - Era o reteta de la Caru’ cu Bere…cred ca era de pe la o mie optsute si ceva… Nu? …domnu’ Neacsu? - Da… da… da, parinte! Nu stiu de unde o avea… e adevarat ca lu’ tata i-a placut viata! Mergea in Crucea de Piatra o data pe saptamana, hahahaha! Asa era pe vremea aia! Mama, Dumnezeu sa o ierte! …stia, dar nu ziciea nimica! Era bucuroasa ca se intorcea acasa si ca isi iubea copiii, pe mine si pe fratii si surorile mele. Am fost opt… Si-acum am mai ramas trei! Lacrimi sincere il podidira. Uite! E nea Nicu aici! Hohohohoho! Ce ne-a mai iubit! - Nestiute sunt Caile Domnului! L-am pomenit vineri alaturi de vii si de morti in Sfanta biserica! Maaaare om! - Hohohoho…. - Imi amintesc cand venea la Sfanta Impartasanie! Se impartasea de 10 -12 ori! Eram la Sfanta biserica Tarca pe atunci… Eh! Eram tanar… dar si Coana Mare venea sa se impartaseasaca si cand il gasea pe nea Sandu atat de bine impartasit, parca o vad si acum, Dumnezeu sa o ierte, ca a fost o femeie… zicea: “ Sandule, treci acasa, gasi-te-ar mostofalca-n gat! Hai, ca te-ai impartasit destul!” dar, zise popa… Hai, cine stie sa-mi spuna adevarata reteta de mici? - …… - Domnu’ Neacsu, uite sunt zece ani de cand s-a prapadit! Si inclina paharul cu vin rosu sa picure doua-trei picaturi in farfurie… Sa-i fie primit! Si-si facu semnul Crucii adanc si cu evlavie. Domnu’ Neacsu, ziceam, intr-o zi a venit la biserica si mi-a zis: “Parinte, maine ma duc la Caru cu bere cu sefu’… O fi el evreu, zice, dar e om cumsecade. Daca nu era el, zice, nu aveam bani, ca… parinte eu… mai joc… zic: Stiu, nea Sandule, ca mai joci barbut…Zice: Parinte, joc ca poate castig si le fac la copii o casa mai mare, sa le dau bani sa intre in viata asta…Asa cum a facut-o Domnul, parinte. Si-i zic: nea Sandule: Banu’ e ochiu’ Dracului! Nu te mai baga! Lasa dracu’ jocurile de noroc! S-a dus si l-am mai vazut dupa o spatamana. Pierduse tot… - …… - Vazandu-l asa i-am zis sa vina sa aibe grija de mormintele din spatele bisericii sa-i dau un ban pana o iesi din situatia aia. - Si lui nu i-o fi placut… - S-a potolit nea Sandu… complet… Adica “complet”!... N-a mai jucat barbut â€" s-a dus sa joace la Loto! Da’ mi-au spus mie fetele care lucrau in fosta Cruce de piatra â€" alea care au mai scapat, ca nea Sandu…. Ca baietii! Hahaha! - Da’, parinte… cum e cu gropile, la cimitir. Nea Mitica a avut gropi, ca a platit si taxa si impozitu’ din doua mii si ceva… da’ daca eu vreau acu’ sa cumpar o groapa… Am inteles ca nu mai e locuri libere… - Mai sunt, mai sunt, pentru dumneatale … oricand! - Si cat mai e o groapa acu’, parinte? Nu ma grabesc…(facandu-si semnul Crucii) - Domnu’ Ciontu,… depinde unde-i locul. Daca vrei la strapontina, e ieftin, freo cin’spe milioane vechi. Daca vrei pe aleea principala, e trei’scinci. Asta daca nu vrei factura… ca daca vrei factura e … ceva mai scump… - Da’ ce parinte, sfantu’ Petru deduce TVA-u’? - Da’ daca nu ai bani… mai sunt si locuri de veci la mana a doua… - Cum adica “la mana a doua”? - Pai, nea… - ?... - Mai sunt locuri cumparate de mult si nu se mai stie nimic de proprietari, unii au plecat din tara, altii nu si-au platit taxa, altii nu au platit impozitu’… - Si cu locurile astea ce se intampla, parinte… - Pai astea sunt locurile care revin parohiei noastre dupa doi ani. - Si un loc, de-asta “la mana a doua” cam cat este… - Pai, tinand cont ca parohia a incasat o parte din taxa, sunt ceva mai iefitne… dar, iti spun, depinde unde vrei sa fie. - Pai, asa… mai pe la margine, ca nu prea… - Eh, acolo e ieftin! Vreo zece milioane, adica o mie de roni! Dar, asta fara inmormantare, asta il priveste pe mort! Daca e la zi cu toate alea, taxa catre biserica, impozitul la stat, etc. - Pai, parinte, maine coana preoteasa e la birou? Adica nu maine ca pensia vine pe 27… - Cand vrei matale, dar sa aduci un topomentru sa-ti masoare terenul. Daca nu ai unul, iti recomand eu pe cineva. Si sa nu-i dai lui coana Varvara sa aibe grija de locul matale, ca ia banii si fura lumanarile si florile! Si le vinde-n Obor! Ati auzit? Asta e valabil pentru toti! Am prins-o de nenumarate ori… Daca ii place bautura… - Da’ locurile astea secand hend or fi bune? Nu e nimeni ingropat acolo? - Si ce te mai intereseaza pe matale daca o sa ai la picioare un saculet cu oase?! Ce, mai simti ceva?! Fii linistit, cand o fi sa te cheme Domnul o sa… - Micii e gata! Se auzi o voce din pragul usii. Cine vrea cu mustar? - Sa-i fie primit! Eu vreau mustar picant. Si niste tuica, ca tare e buna! Conduce Nea Vasile (diaconul), Nea Vasile, n-ai baut nimic, nu? - Nu, parinte, cum asa!? Eu nu beau la parastase! - Bine, hai sa va spun cum e cu micii! - Da, parinte! Cum e cu micii ca la noi s-a pierdut traditia asta, noi… luam carne tocata de la Metro, gratar, mangal, foc, ii perpelim pe o parte si pe alta, bere… Si e foarte gustosi! - Nea Ghorghe, mata esti mai tanar… n-ai de unde sa stii!... Adevarata reteta este asa: se ia carne de porc, carne de vita si seu de oaie. - Seu? - Da, bre nea Gheorghe, seu! - Nea Ghorghe, lasa-l pe parintele sa ne spuna si noua reteta! - Daca nu pui si un pic de seu, nu e mici! Da’ stai asa! Dupa ce toci carnea si o amesteci foarte bine cu un pic de usturoi, dar trebuie sa ai mainile unse cu un pic de ulei inmuiat in apa, sa se amestece bine, o lasi cinci ore sa se scurga de grasime. Dupa aia o pui la congelator cinci zile… - Cinci zile?! - Daaaaa… cinci zile la congelator, sa se amestece aromele intre ele! Fix dupa cinci zile scoti carnea si o portionezi in mici asa… mai mari, ca la gratar o sa se stranga. Sa nu fie nici prea mici nici prea mari micii! - Aha! - Dupa asta ii bagi iar la congelator da’ sa nu fie mai putin de 4 grade, ca… nu-i ca in reteta! Daca ii vrei mai picanti, acu le strecori un pic de piper macinat foarte, dar foarte fin… si ii ma tii 3 zile… nici mai mult nici mai putin… - ……! - Sa se macereze… dupa aia ii scoti pe masura ce ai nevoie si ii mai lasi 13 ore sa se dezghete. Nu ii dezgheta fortat ca pierzi toate aromele. - Parinte, eu cred ca am mancat numai de-astia dezghetati fortat, ca nu aveau nici o aroma! - Vezi? Nea Vasile? Vezi ce important e sa respecti retata? Asa cum ti-o spun io? Gigi, baiatul lui coana Veta, care e bucatar la Bucuresti mi-a adus o perche de cate doi mici, asa cum ii prepara ei la … la… cum ii zice?!... Intercontinental… - Si cum erau, parinte? - Eh! Zici ca Intercontinental…ca ar trebui sa fie cine stie ce minunatie…. - …?! - …noooo! Nici pe departe! - Si Moise i-ar fi facut mai buni! Hahaha! - Moise?! Pai ei fugeau de faraon. De unde sa aibe ei carne de porc? Micul este marea noastra reteta! Noi, romanii am inventat micul. Numai o natie mare ca noi putea sa inventeze micul. Mare natie! Sunetm natia cea mare care a inventat MICUL! S-ar parea ca idea de a baga seu de oaie in amestecul de carnde porc si de vita sa-i apartina Sfantului Andrei! Daca nu se macereaza… nu e MIC! Si bicarbonat! Neaparat bicarbonat! - Dar, parinte cum e cu mustarul? - Apropos! Coana mare! Mai vin micii aia? Ca ne-am uscat de tot, asteptand micii. - Acusica parinte… tocmai ce taiam painea! - Pai hai coana mare ca se usuca berghenbiru’! Diacone! N-ai servit alcool, nu?! - Parinte… ne asteapta la botezu’ lu’… - Mergem, mergem… Mancam un mic si mergem! Doamne, iarta-l pe robul tau… (cum il cheama?)… - … Ion Luca Cara… - … Ion Luca Cara… Va bateti joc de mine? Hai, uite micii mult asteptati! Si mustarul… Mustarul e picant, coana mare? - Nu, parinte… - Dumnezeu sa-l odihneasca pe robul sau, nea Mitica! - …Dumnezeu sa-l odihneasca… Toasta lumea inclina paharele si varsa o picatura sa-i fie mortului. - Hai, poftiti la mici! - Pofta mare! - Da’ coana mare, o bere n-ai?

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]