M-am dus sa beau o bere. Nu aveam nimic de facut. Eram singur… Asa ca m-am hotarat sa ma duc sa beau o bere. Eram satul de “Una mica la Georgicaâ€. M-am hotarat brusc sa ma duc in alta parte. Am luat un taxi si m-am debarcat exact in centru. Am luat-o pe niste stradute laturalnice. Brusc am dat de o carciuma al carei nume nu mi-l mai amintesc. Era la un subsol. Cand am deschis usa, o scara abrupta cobora parca in Iad. Cateva afise de prost gust impodobeau peretii plini de igrasie. Un miros greu de mucegai trona in atmosfera. O muzica cam de doua parale se auzea infundat pe scara. Doua « fetite » imbracate … « provocator » ( e un eufemism !…) urcara razand zgomotos cu niste voci de fumatoare inraite.
Cred ca erau deja ametite.
Am continuat sa cobor. Din ce in ce mai jos.
O usa din lemn scorojit facea trecerea din casa scarii spre barul acela.
O duhoare de fum greu strabatea in hol. O garderobiera plictisita si adormita imi arunca doua vorbe :
- Garderoba, domnule ?
- Nu, multumesc.
Am deschis usa de lemn scorojit.
Un val de fum si de miros de alcool de proasta calitate rabufni.
Cateva mese, cateva perechi si un grup zgomotos umpleau subsolul acela.
Undeva, departe, in fundul hrubei era amenajata o scena din te miri ce. In dreapta era barul. M-am dus acolo. Era cald. Era un aer greu de respirat.
- Alexandrion aveti ?
O barmanita care nu avea mai mult de 19 ani, cu cearcane mari, se ridica agale de pe un scaun de bucatarie scorojit si el.
- Da, avem !
- Vreau si eu unul mare.
- O suta ?
- Da !
- Mergeti la o masa ca vi-l aduc eu imediat.
Mai era doar o singura masa. Langa scena.
M-am asezat pe un alt scaun scorojit.
Mi-am aprins o tigara…
Am inceput sa cercetez din priviri decorul…
Niste poze vechi…. Cateva obiecte ruginite… Un patefon… o panza de sac gaurita… Niste lumanari de ceara…
Singura chestie care mi-a atras atentia era scena… Era dintr-o dusumea de lemn. Lemn scorojit… Sub caldura reflectoarelor se curbase. Cateva cuie erau iesite.
Mi-am dat seama ca nu am scrumiera…
- Fiti draguta! Fiti draguta, va rog!
- Da ?
- …O scrumiera…
- Imediat !
Scena aia e chiar interesanta.
Asa cazuta… cu lemnele alea care ies din lacasul lor… cu tencuiala de pe pereti scorojita… O baltoaca in colt…. Cateva hartii mototolite si niste mucuri de tigara aplatizate de pantoful cine stie cui… Un mop in coltul celalalt… O gramajoara de gunoi…. Exact in centrul boltii scenei o sfera cu oglinzi balansa usor din cauza curentului.
- S-aveti pofta!
- Saru’mana !
Grupul galagios slobozi un torent de rasete deranjante….
Am luat o gura de cogniac…
Am stins tigara…
Am mai luat o gura…
Inainte sa pun paharul pe masa… s-au aprins luminile pe scena.
« Urmeaza show ! » mi-am zis.
Muzica s-a schimbat brusc si, foaiala din bar mi-a dat sa inteleg ca urmeaza ceva interesant pe scena.
De fapt nu aveam chef de nimic….
Ma lasase nevasta… Toate gandurile mele erau vraiste….
Vroiam doar sa beau ceva… atat !
Deodata, pe scena, la doar doi pasi de mine, aparu un piguin.
Din celalalt colt al scenei iesi un samurai.
Am facut ochii mari.
M-am asezat mai bine in scaunul oricum incomod… Si m-am intors mai mult spre scena.
Pinguinul iesi in avantscena si un spot albastrui ii lumina puful alb cu negru.
- Buna seara ! Asta seara sunteti invitatii mei si ai lui Bruce Lee !
Am facut din nou ochii si mai mari !
Pinguinul se uita in sala. Eu fiind exact in dreapta lui nu mi se adresa mie. Nu mi-a putut vedea expresia de uimire.
A luat microfonul si, cu o dezinvoltura fara seaman a coborat cu miscarile lui stangace de pe scena.
- Asta seara il am ca invitat pe Bruce Lee ! Invincibilul Bruce Lee !!!!
Am mai luat o gura de cognac… Mi-am aprins o tigara… Mi-a trecut prin minte ca venisem doar sa beau o bere…
Grupul ala de galagiosi incepu sa rada…
- Doamnelor si domnilor…. Bruce Leeeeeeee !
Nu imi venea sa imi cred ochilor si urechilor !
- Bruce Leeeee ! Doamnelor si domnilor !….
Din tavan incepura sa coboare tot felul de samurai si de luptatori Aikido ! Maestri de Jujitsu, Ninja, Kiokushinkay…
De sub scena iesira trei sau patru judoka, doi kung-fu si doi luptatori Sumo.
Pinguinul coborase in sala. Cu microfonul in mana si cu o fata zambitoare zise :
- Doamnelor si domnilor…
Luptatorii incepura sa faca tot felul de demonstratii de arte martiale. Era o agitatie de nedescris pe scena. Sabii, discuri cu stelute, figuri, spagaturi, sarituri care sfidau gravitatia, tumbe, rasuciri in cea mai mare viteza, tumbe in maini si in cap care traversau sala in lung si in lat in ambele diagonale, drapele rosii, tipete cu Kime…
O energie generala sta sa irumpa de pe scena inspre noi, publicul.
-…Si acum Marele Maestru ! Doamnleor si domnilor !!!!…
Infrigurarea ma cuprinsese cu totul…
Acolo, la nici doi pasi de mine perfectiunea isi arata maiestria ! Sabii incrucisate, fandari minunate, icnete de victorie, urlete de energii controlate, levitatie in afara puterii noastre de intelegere…
Pinguinul nostru vorbea uitandu-se din ce in ce mai des catre mine, care eram cu ochii
holbati la ceea ces e intmpla pe scena…
- Si acum, doamnelor si domnilor…Invitatul nostru special !…. Domnul…
Asteptam cu sufletul la gura…
- domnul…. maestrul…. Sensei…
Cine ?
- Sensei… CONSTANTIN !!!!! Aplauze pentru maestru !!!!!!
- Maestrul, sensei Constantin !!!! Doamnelor si domnilor, artele martiale in cel mai pur mod ! Dati-mi voie sa ma retrag si sa va las sub comanda MAESTRULUI !
- ….
Am simtit ca ma ia o caldura launtrica fara seaman… Parca as fi trait cea mai mare iubire a vietii!
Pinguinul se intoarse catre mine cu microfonul in fata pliscului, zambind cu maxima deferenta catre mine intr-o semi-plecaciune respectuoasa.
In momentul ala, ceva ca o energie de nedescris ma patrunse de la picioare pana in crestet.
Masa la care eram incepu sa leviteze… Mici fulgere albastrii brazdau sceana. Cativa samurai cazura ca strafulgerati. Mi-am dat seama ca eu am facut asta…
Mi-am indreptat privirea catre unul dintre cei doi kamikadze si cazu brusc, exact asa cum imi propusesem eu !
Mi-am concentrat atentia asupra plasei de panza de pe tavan. A luat foc ! In oglinda de pe peretele din fata mea mi-am vazut chipul straluminat de o lumina verde-albastruie orbitoare.
Eram Demonul…
Eram Puterea Paranormalului!
Mi-am indreptat privirea catre paharul meu de Alexandrion… S-a spart prin explozie!
M-am uitat la sfera cu oglinzi… A explodat ! Pinguinul se uita la mine cu groaza…
Fara sa vreau m-am uitat la el…. A explodat ! Bucati din el au impanzit peretii.
A inceput sa imi fie frica sa ma mai uit undeva… Stiam ca chiar in fata mea e o oglinda…
Si doar cu cateva clipe inainte ma vazusem in acea oglinda blestemata…