Autor:	iovita nicoleta ( necol29 ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Culeg iluzii

Atârnate în praf de stele Pregãtite de cules Stau pe rânduri,rânduri Înmulţitele iluzii Etalate-n univers. Aş culege sufletul pereche Însã face iar cu ochiul Trupu-mi în valuri glãsuind Spre amantul din tine.. Aş culege tinereţe veşnicã Negreşit însã voi ajunge În toamna vieţii şi Voi încerca sã pãcãlesc moartea Ispitind viaţa cu chirurgia esteticã. Aş culege binele din om Însã tartorul îşi scoate veninul Expunând cu trufie Broderia de duşmãnie.. Dupã atâtea iluzii Socot c-ar fi mai bine Sã gãsesc pacea Turnatã în mine!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	multumesc Nicu, Alexia!!!mi s-a recomandat sa pun mai multa emotie..o sa incerc!inspiratie sa aveti!	necol29
2.	Viata e jungla in care traim si oricat ne-am feri de capcanele ei tot nu vom pute elimina total pericolele. Multe lucruni ni se intampla datorita hazardului si putine liberului arbitru. Imi place tema, ideea!	Nicu Constantinescu
3.	Negresit voi ajunge in toamna vietii ...cat de adevarat! Ai mare dreptate, daca nu avem pace in noi insine, nu putem avea nici cu restul lumii si toata frumusetea si bogatia ar fi in zadar. Versurile acestea ma duc cu gandul la epistola catre Corinteni a lui Pavel. Foarte frumos, stil liber, idei care curg de la sine. Imi place!

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]