Cu ce glas, cu ce gesturi, cu ce priviri,
Ti-as putea spune fierbinte si simplu:
“Ramaiâ€.
Cum sa te induplec,
cum sa te rog,
cum sa-ti poruncesc?
O, stiu atatea, atatea,
din freamatul tau,
din mainile si tristetele tale,
din extazul tau.
Si totusi imi esti atat de departe,
atat de oprit de a fi numai al meu,
incat ma inabusa aceasta neputinta de-a te pastra,
de-a-ti spne cu glasul celei mai simple iubiri:
“Ramaiâ€.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
iubirea arde ca o vãpaie pe rugul sufletului tãu, cu ce vibraţie adâncã o chemi, poezia asta e parcã o lamentaţie în genunchi în faţa unei icoane, e posibil ca cineva sã nu o audã şi sã nu îngenuncheze alãturi de tine ?
