Versificare dupã proza lui Mihai Eminescu
(apãrutã recent în Antologia*Eminescu, geniul stelar*)
Din India cea mult îndepãrtatã,
Aflãm de la Emin o întâmplare,
Un împãrat avea o mândrã fatã
Bãlaie ca o lacrimã de soare.
Când strãbãtea dumbrãvi, în nopţi cu lunã,
Lângã castelul rãsãrit din stânci,
Ea auzea un cântec grav, de strunã,
Ce-i da emoţii şi fiori adânci.
Prin crengi, un tânãr i-apãru-nainte
Cu plete negre-n vânt şi ochi strãlucitori,
Frumos, ce nu poţi spune în cuvinte.
â€" Eu te-am vãzut, zeiţã, de foarte multe ori.
Demult te-am urmãrit şi ţi-am cântat,
Eu te iubesc aşa cum n-am iubit
Şi multe nopţi, sã-ţi spun, am aşteptat.
Însã şi ea pe loc l-a îndrãgit.
Iar într-o noapte, prin frunziş de laur,
Cu capul rezemat în poala ei,
Iluminaţi de lunã, pavãzã de aur,
Stãteau ascunşi în iarbã într-un parfum de tei.
Ea mângâindu-i fruntea, suavã a şoptit
â€" Aşa frumoasã frunte niciunul nu avea
Apoi cu dulci sãruturi aşa i-a profeţit
Chiar şi coroana lumii ar sta mândrã pe ea.
â€" Tu chiar doreşti sã am aşa ceva?
Se ridicã-n picioare şi o privi cu drag
Aşa cum n-a fãcut vreodatã cineva.
â€" Te voi iubi mereu şi-un timp eu mã retrag.
Clarã era noaptea şi mare şi tãcutã,
Doar Gangele mai murmura discret.
Sfãrmã apoi de-o stâncã a lui alãutã
Şi plecã în grabã cu-o urmã de regret.
...
Contra-mpãraţilor, ridicã popoare,
Ajutat de ele rãsturnã şi regi.
Doborî imperii cu-aceste-ajutoare
Şi supuse sieşi ţinuturi întregi.
Lumea îl iubea, era bun şi drept,
Stãpânea acum, tot ce e sub Soare,
Era Împãratul Lumii, era înţelept,
Ajunsese Domnul celor trecãtoare.
...
Spre castel porni apoi agale,
Coroana Lumii dobânditã, sã o punã,
Pe fruntea dragã a miresei sale
Şi mulţi ani sã trãiascã împreunã.
Ajunge la final în fapt de searã
La pãdurea mai sus amintitã,
Dar întinsã, albã, ca o cearã,
Moartã o gãseşte pe a lui iubitã.
Zdrobit, în Gange, el se nãpusti.
â€" La ce bun, oare, fãr-de-al meu angel?
Plecã apoi întins cãtre pustii
Şi nimeni n-a mai auzit de el.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Stãpâniţi tehnica naraţiunii în poezie foarte bine,versul se susţine precum o barcã încãrcatã la maxim pentru cã tra-la-la-ul,place pânã la un punct,dupã aceea devine prea dospit şi face bule ! Eliminaţi pe şi din ›i plecã în grabã....â€(tot pentru ritm).Dacã aţi echilibra mai bine ritmul(cã doar faceţi poezie clasicã) cred cã ar creşte valoarea.