Cãzând, o canã n-a fost spartã,
Dar i s-a rupt puţin o toartã.
E grea aceastã umilinţã,
Nu voi mai fi de trebuinţã.
Nu are rost sã stau în casã,
Plângea cãnuţa pe o masã.
În jurul ei fiind pahare
Au şi aflat de întâmplare.
Şi acum o consoleazã:
Precis nu te-abandoneazã.
Toartã nu avem nici noi,
Nu ne-aruncã la gunoi.
MORALA:
De ştiut cã fiecare
Are o-ntrebuinţare.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Şi niciodatã rolul tãu
Nu va mai fi c-altãdatã
Dacã mânerul ţi s-a rupt
Eşti doar un ciob de canã spartã !
Morala spune cu fervoare
Fii canã-întreagã ,nu strecurãtoare !
2.
Orice lucru oricat de deteriorat este, isi gaseste intrebuintare! Morala este inteleapta!
