Tu, eternitate, ştiu cã nu exişti
Eu nu cred în tine şi nici nu te vreau
Unde-ar fi frumosul din bunicii noştri
Din parinţii noştri şi din mine însãmi
Dacã ne-ajutai sã rãmânem veşnici?
Viaţa este scurtã, timp avem destul
Sã trãim cât vrem când nu ştim cât stãm
Pe aici prin lume şi prin alte vãi,
Sã iubim amar, sã simţim intens
Sã ne privim ochii când rãmânem goi.
Gândurile mele şi mâinile reci
Zaruri în pereţi pentru zile seci
La ce-i bunã minciuna când calea-i aleasã
Doar sã amãgeascã şi sã prelungeascã
Punerea-n surdinã a dulcelui-adevãr?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Imi place poezia. Pana la urma, ce facem in prezent, ramane singura dovada a eternitatii noastre, dupa ce ne stingem.
