Chiar de-Andrei este şcolar,
Vara n-are stãvilar,
Mereu merge la bunici,
La motanul cu târlici,
Un tovarãş de ispravã,
Ce-l învaţã prin dumbravã
Cum cântã tot pãsãretul,
Doar..sã pãstreze secretul!
Şi petrece-aşa departe
Cam o lunã-jumãtate.
Azi, de pildã, a-nvãţat
Cum sã ridice pe dat’
Grozav zmeu, zvelt, colorat,
Cu mânerul traforat.
Ioachim l-a ajutat
Pe ponei de s-a urcat
Şi-a fãcut câteva ture
Prin poiana din pãdure.
A venit şi buna, care
A cules nişte cicoare,
Iar, când s-a întors Andrei,
I-a arãtat un putinei
Ce laptele-amesteca
Şi viaţã untul prindea.
I-a plãcut şi nu-i o vorbã
Cum fãcea bunica ciorbã
Şi-o dregea ea cu smântânã
Nemaipomenit de bunã.
Seara-n grajd, pe scãunel,
Aştepta c-un castronel
Laptele cald sã primeascã
Şi afarã s-o roiascã,
Sã priveascã mândrul cer
Ce-avea chip de lãicer,
Sã bea laptele cãlduţ
Şi-apoi iute în pãtuţ!
Iar când noaptea dã târcoale
Pe poteci cu iarba moale,
Moşul Ene merge-alene,
Aducând somn pe la gene.
Luna-n baldachin de stele
Å¢ese mândre viorele,
Rãspândeşte vise mii,
Pe întinderi albãstrii.
Zâne bune-l viziteazã
Pe Andrei ce-acuşâ€™ viseazã
Alte-isprãvi şi jucãrii,
Sã-i aducã bucurii.
Aceste versuri îmi inspirã linişte, simplitate, inocenţã, dãruire...foarte, foarte frumos! O poezie care readuce farmecul copilãriei. Bravo!
5.
Nu m-a deranjat nicio secunda confuzia,chiar m-am simţit bine. Mulţumesc! Dacã ceilalţi nu îmi cunoşteau adevãrata identitate, mi-ar fi plãcut sã rãmân domnule branişte.
Am citit cu plãcere versurile tale.
