Autor:
Mihaela Oancea
( Mihaela Oancea ) - [ POEZIE ]
Titlu:
Motanul Ioachim (O zi la sat)
Mereu este trudã mare
La ţarã, în orice sat,
Doar în zi de sãrbãtoare
Aici lucrul e-ncetat.
Ioachim cu sârg munceşte,
Pliveşte ardei şi ceapã â€"
Buruieni de nimereşte,
Pe datã de ele scapã.
Sãdeşte ridichi, spanac,
De rãsaduri îngrijeşte,
Leuştean şi pãstârnac
Pentru toamnã pregãteşte.
Pune-aracii, sapã iarã,
Castraveţii ocroteşte,
Când cãpriţa dã nãvalã
Şi grãdina cucereşte.
Ioachim o ia şi-o duce
Pe un prund, spre lãstãriş,
Cât ea paşte iarba dulce,
Somnul vine pe furiş.
Soarele-i un bici de foc,
Ce îl arde pe spinare,
Lângã tufele de soc
Ioachim dã de rãcoare.
Aţipeşte-un ceas motanul,
Tolãnit la umbra deasã,
Mingea roşie-l ia cu-arcanul,
Îndemnând uşor spre casã.
Foişorul îl aşteaptã,
Bea o limonadã rece,
Spatele el îşi îndreaptã
Şi acuşâ€™ aleanu-i trece.
Din şopron ia scara, iatã,
Cireşe de mai culege,
Gustul dulce îl desfatã,
Asta lesne se-nţelege.
Seara treptat se pogoarã
Cu o hainã cenuşie,
Ioachim duce-n cãscioarã
Un buchet de iasomie.
Å¢ârâie greieri pe-afarã,
Å¢opãie prin iarba grasã
Şi Moş Ene, bunãoarã,
Cortinã de vise lasã.
Mihaela Oancea
Nr
Comentarii
Comentatori 1.
Face şi Ioachim ce poate, dar, în mod cert, e gospodar convins! Mulţumesc din inimã amândurora pentru popasul fãcut!
Mihaela Oancea 2.
foarte bine prins , practicile agricole şi obligaţiile pe care le au oamenii faţã de naturã, in luna lui florar, plus florile specifice; iasomia, socul. Imi place.
braniste 3.
Cat de extraordinar este Ioachim: gradinar si gospodar, gentil, la casa util, deloc nu e relativ, totu-i la superlativ, iar cand somnul vine-alene, il adoarme mosul Ene. Fabula aceasta ma face sa regret ca nu mai sunt copil. Frumooos!
Nicu Constantinescu