În pãdurea cu pitici,
Nu departe de aici,
Trãia doamna veveriţã
Ce proba mândrã altiţã
Şi-o catrinţã înfloratã
Aleasã pentru seratã.
Astfel cã în zori de zi
Invitã toţi bobocii
La concertul cu fanfarã
Gãzduit în zi de varã
De piticii cu târlici,
Cu bãrbi lungi şi straie mici.
Pe scenã se perindarã
Iepure cu-a sa vioarã,
Aricel c-un contrabas,
Doi mistreţi cântând pe nas,
Veveriţa intrã-n joc,
La tâmple cu busuioc,
Rãspândi dulce fior,
Interpretând din folclor.
Apoi patru coţofene
Aduserã sânziene -
Coroniţe împletite,
Pentru interpreţi menite.
Sprijinit într-un toiag,
De veghe în crângul drag,
Amic frasinilor noi,
Sta bucuros Moş Trifoi,
Care-acum aplauda
Şi-n loc nu mai adãsta.
Chiar pãdurea fremãta,
Luna martorã era;
De spectacol fermecatã,
Sclipi la a nopţii poartã.
Doar târziu, spre dimineaţã,
Adormi pe o fâneaţã.
am lecturat cu placere versurile tale.Un Cosbuc al timpurilor noastre. Ai o mica abatere de la masura de 8 silabe in versul de spectacolul fermecata. Suna mai bine
de spectacol fermecata.
