Nu era timp de zãbavã!
Colo-n firele de iarbã
Zãcea buburuza Ziţa
Ce-şi murdãrise rochiţa!
Cum era foarte zglobie,
Ploaia, azi, a prins-o-n vie,
Vântul iute a trântit-o,
Mânios a rãsucit-o,
De pe-un lujer a plonjat
Într-un jgheab recent montat,
Iar de-acolo fu purtatã
Cu hãinuţa-nvolburatã
În grãdina cu ardei
Plantaţi de moşul Andrei.
Încerca sã se susţinã,
Agãţatã de-o tulpinã,
Tot striga mereu sãrmana
Şi-un arici dãdu alarma,
De sosirã cãrãbuşii
Cu mantale lungi ca ruşii,
Ei au dus-o la-adãpost,
Sub streaşina â€" avanpost.
