Autor:	Mihaela Oancea ( Mihaela Oancea ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Legãmânt caduc

Legãmânt caduc Nuntã-n veşnicie am promis cândva Fremãtând de visuri şi dorinţe mii, Pe coperta sorţii astãzi am ştanţa Noian de trãiri, doruri încã vii. Prin pãduri de fagi chicoteam voioşi, Dupã fragi şi fluturi, în surâs de nori, Alegeam din vie struguri tãmâioşi, Înãlţam şi zmeie, culegeam bujori... Eram zei vremelnici, albatroşi zglobii- Toate furã clipã, zbor de licurici! Dispãru în lacrimi jocul de copii Lãsã trist ţinutul, descãlţat de-opinci. Azi se-nalţã gândul, vajnic mesager, Spre corola vremii, prinsã-n anomii, Cârmuind absenţe şi adânc mister Pe poteci de patimi ce nu le mai ştii. Mihaela Oancea

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Vã mulţumesc pentru rândurile lãsate!	Mihaela Oancea
2.	redescoperim poetecile in noi..uitam insa sa ne mai uitam acolo...	necol29
3.	Si viata e caduca, si bucuriile si visele sunt caduce, nimic in viata nu este trainic si ideal.	Nicu Constantinescu
4.	Cunosc sentimentul descris de tine. Şi eu am avut multe vise, dorinţe în copilãrie, adolescenţã, dar timpul a avut voinţa lui. Totuşi, eu cred cã fiecare perioadã are frumuseţea ei, dorinţele ei dupã care alergãm şi cine ştie poate chiar vom prinde una sau douã.

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]