Norii se plimbau în cãmãşi cu mânecã scurtã,
Savurând îngheţatã în scurte popasuri
Prin poienele de fâneţe de lângã Certeze.
Cutreieram îndrãgostiţi pe sub cerul
Cu priviri agere de tarsier
Ce despletea necontenit cai azurii
Din pletele noastre balaie
Şi picura clipele în lanuri cu maci de rubin.
Desenam cu creioane colorate lumea
Pe care o nãşteam împreunã;
Îi modelam aripile din plastilinã
Ori decupam cu foarfeci de cleştar
Hârtia creponatã şi-o preschimbam în stele...
Pânzele albe ale yolelor noastre
Deveniserã pãsãri
Fiecare - reflexia celeilalte,
În jocul veşniciei,
Pe care-l construiam în doi.
