Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	MAMA (in memoria mamei)

Cu lacrimile pe obraz, Ne porţi de grijã, n-ai rãgaz, Visezi un vis şi te-ntristezi Şi atunci mereu, mereu oftezi. Parcã te vãd: pe gânduri cazi, E tristã viaţa ta de azi; Gândeşti la fiecare-n parte Dar fiecare îţi suntem departe. La tine seara vine în tãcere, Şi-i lungã seara fãrã mângâiere, Gândeşti, dar cine ştie unde? Întrebi, dar nimeni nu-ţi rãspunde! Priveşti la poza fostului bãrbat; E mult de când a decedat… Ai vrea sã uiţi, orice sã-nvingi, Nu poţi şi iar începi sã plângi. Te-ndrepţi spre raftul încãrcat Cu cãrţile pe care am învãţat, Le iei pe rând, le rãsfoieşti, Din clipele trecute retrãieşti. Târziu, când toropeala te ajunge, Încerci s-adormi şi graiul ţi se stinge; Cu lampã stinsã în perete Îţi retrãieşti trecutul pe-ndelete. Adormi târziu cu noi în gând Şi apoi ne visezi pe rând, Tresari privind în întuneric, Dar nu e nimeni şi nimic. Mereu adormi şi iar tresari, E lungã noaptea, clipele sunt mari, Cântã cocoşi-în zori şi te trezeşti; Eşti tot mâhnitã, tot mereu doreşti. Martie 1968 Bucuresti 1

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Mama rãmâne mamã toatã viaţa precum şi noi copiii ei.	bragagiu
2.	Multumesc Allexya!	Nicu Constantinescu
3.	Multumesc pentru citire si aprecieri Dorian!	Nicu Constantinescu
4.	Mama,cuvantul univers...Frumoase,sensibile versuri!	Marcoci Dorian

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]