Anunţ:
Antologie literară colectivă
Un meşter ţi-a sculptat figura:
Ce nas micuţ, ce micã-i gura!...
Şi ochi ca cerul de albaştri
Ce strãlucesc ca nişte aştri;
Doi ochi albaştri şi profunzi,
Umerii, sânii, sunt rotunzi,
Un zâmbet larg, cuceritor,
Pornit din dragoste şi dor.
Cu laser a lucrat pe bust:
Sânii bogaţi, mijloc îngust,
Şi iatã-o talie de viespe,
Ce valoreazã nota doişpe.
Oare ce instrument inovator
A folosit pentru picior?
Nici nu gãsesc cuvinte-n vers
Sã descriu graţia din mers.
Dar glasul moştenire-i oare
De-ntreci orice privighetoare?
Talent cu carul, de artistã,
De comedie şi revistã.
Farmece multe-ntr-o femeie:
Şi flori de câmp şi azalee,
Perfecţiune, ideal,
Iar tot ce vãd este real.
Nu arunc vorbele-n zadar:
Fiinţa ta, emanã har,
În tot ce eşti, pereche n-ai,
E clar c-ai evadat din rai.
Adam te cautã şi-acum,
E vãduvit de-al tãu parfum,
Doreşte buclele din pãr,
Dar te-a pierdut muşcând din mãr.
De-ar fi s-o ia de laâ€"nceput,
Ar fi cu mult mai precaut:
S-ar mulţumi sã te priveascã
Fãrã sã mai pãcãtuiascã.
Nr
Comentarii
Comentatori 1.
Multumesc mult Alexandra!
Nicu Constantinescu 2.
Daca nu femeii, cui am putea aduce oda noi barbatii? Multumesc Elena!
Nicu Constantinescu 3.
Multumesc Victor pentru comentariu!
Nicu Constantinescu 4.
Foarte frumoase versuri!
AlexandraC 5.
Odã adusã unei femei...Frumos!
ellylena 6.
Din pãcate multe femei nu înţeleg privirea bãrbatului: pentru o noapte - priveşte la picioare, pentru o viaţã - la suflet. Foarte multe domnişoare gândesc cã viaţa le va fi o noapte lungã. De aceea şi rãmân singure.
bragagiu
« Cenaclul
Literar Online »
« Noduri
şi Semne»