I.
La noi femeile-s frumoase,
Brunete, blonde, şi focoase,
Se-ntrec în forme generoase;
Din fire sunt mãrinimoase,
Zglobii ca razele de soare,
Îşi dezgolesc orice splendoare,
Nu ştiu a fi conservatoare,
E drept cã sunt costisitoare:
De dai un preţ şi te tocmeşti,
Obţii oricând tot ce doreşti;
De ai şi case-mpãrãteşti,
De-ţi dai şi aere domneşti,
Eşti primul favorit al lor;
Poţi fi nãtâng, sau şchiop, sau chior,
Primeşti din plin orice favor,
De ai un cont promiţãtor;
De-aceea vin la noi arabi,
Care se dau a fi nababi,
Şi dacã sunt schilozi sau slabi,
Sunt onoraţi ca nişte ştabi;
Le duc apoi ca nişte crai,
Sã-şi completeze al lor serai:
Le-mbrobodesc şi apoi, vai
De viaţa lor şi de-al lor trai.
Şi turci-s cãutaţi pe-aici,
Ţepoşi, cu feţe de arici,
Mai arãtoşi sau mai pitici,
În portofel cu irmilici,
Obţin ce vor de la femei;
Au deodatã câte trei,
Îşi dau chiar aere de bei,
Sunt nişte sclave pentru ei.
Şi africani şi alte naţii
Ce-s canibali din generaţii,
Se dau gentili, fac pe bãrbaţii,
Obţin pe-aicea orice graţii,
Fie plãtite sau pe gratis;
De-i arian sau de-i metis,
O duce fain ca într-un vis,
Lãsând sãmânţa dinadins
Pe-aceste plaiuri minunate,
Rodind progenituri buzate
Care rãmân abandonate,
Cu mamele lor deocheate;
Şi uite aşa avem o şansã
Sã ne-mbunãtãţim ca rasã,
S-avem culoarea mai frumoasã
Şi o culturã generoasã:
Cãci noi suntem şi toleranţi:
De-s buni sau rãi, de sunt mutanţi,
Primim pe oricine ca pe fraţi,
Aici cu toţi sunt toleraţi:
Ne intrã-n casã, le dãm cheia,
Îi ospãtam cã, vorba ceea,
Ei sunt exotici puri, sadea,
Dacã ne cer le dãm femeia.
Desigur, eu parodiez,
Jur cã nu vreau sã vã-ntristez,
Am vrut numai sã vã distrez,
Doar noi suntem popor cu crez.
II.
Avem femei cu demnitate,
Deştepte, culte şi stilate,
Cu calitãţi necontestate
Şi devotate pân-la moarte;
Sunt sfinte mame iubitoare
Ce sunt exemple de pudoare,
Blânde ca razele de soare,
Noi ne mândrim cu-aşa splendoare.
Dar de te-avânţi printre pãduri
Chiar neatinse de securi,
Tot mai gãseşti şi uscãturi…
Ori printre fetele cu nuri?...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Pricina-i de vina. Spumoase dar adevarate Dorian. Multumesc de trecere!
Necol, sa nu fiu cumva banuit de misoginism, departe de mine gandul, dar ma intristez cand vad in lume asemenea aspecte. Sunt si realitati. Mai bine de retinut partea a II-a a poemului.
