Era în jur atâta primãvarã,
Pãmântul tot era-ncãrcat cu flori
Şi am plecat sã colindãm prin ţarã,
Cum mai facusem de atâtea ori.
Maşina ne purta printre câmpii
Şi dealuri înverzite, spre Moldova,
Unde Ştefan dãduse bãtãlii
Sã apere pãmântul drag şi slova.
Trecând Siretul la Mirceşti
Simţeam în jur un spirit mare,
Eram vrãjiţi ca în poveşti:
Alecsandri vibra în pom şi floare.
Şi am ajuns curând la Iaşi,
Lãcaşul spiritului moldovean,
Ne-am îndreptat ai noştri paşi
Cãtre urmaşii lui Ştefan.
Toţi ne-au primit voioşi în prag
Şi-n semn de preţuire,
Ne-au ospãtat cu mare drag;
Frumoasã amintire!
Apoi ne-am dus sã-l vizitãm
Pe Eminescu, sã-i vorbim,
Omagiul nostru sã il dãm
Sã-i spunem cât îl preţuim.
El mândru-ntre pãmânt şi cer,
La umbra teiului bãtrân
Ce-i sprijinit cu chingi de fier,
El, Eminescu e stãpân.
Şi parcã-l auzeam ca un ecou
Vibrând în veşnicie,
În linişte, sub teiul din Copou,
Din care curge-atâta poezie.
Iar mai încolo sub castani
Ne aştepta solemnã, Veronica,
Fãrã de El, n-a rezistat prin ani,
Fãrã de El, nu mai era nimica;
Pentru noi însã au rãmas la fel:
Îndrãgostiţi aici şi-n veşnicie,
Iar teiu-ncins cu cercuri de oţel
Îi strãjuieşte, bine sã le fie!
Noi azi plecãm, rãmâneţi în Copou!
E timpul sã pornim din nou acum,
Cãci vizita a fost ca un cadou
Şi veţi cãlãtori cu noi la drum.
Deci pãrãsim Moldova cu regret
Şi traversãm o parte din Ardeal,
Nu ne grãbim, rulãm la drum încet,
Traseul ni se pare ideal.
Totul a fost desigur, o plãcere,
Mergem acum sã întâlnim ,,crãiasaâ€,
Din munţii ce ne-aşteaptã în tãcere,
Sã poposim o vreme la Voineasa.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Multumesc mult Necol pentru apreciere! Iasiul m-a incitat intotdeauna. Am ajuns in Iasi cam de sase ori in decursul anilor si de fiecare data am fost incantat si am plecat cu o incarcatura spirituala.
Allexya, toata tara noastra este frumoasa, Iasiul este deosebit, Voineasa si toata zona cuprinzand Valea Lotrului, valea Latoritei, Transalpina etc. precum si alte zone binecuvantate de Dumnezeu, din tara, sunt mirifice.
