Românul are şapte piei:
Pe prima i-o ia statul,
La celelalte vin atei:
Azi unul, mâine altul.
Îţi executa greul bir
Şi-ţi pune pielea-n cui,
Dar nu-ţi acordã niciun gir,
Te dã-n mâna oricui.
Când cumperi eşti mereu furat,
(Gramaj şi calitate),
Iar de facturi eşti disperat
Cãci vin mereu umflate:
Firme de cablu, telefon,
Luminã, internet şi gaz,
Taxa pe stâlp şi pe balcon,
Le duci într-un extaz.
Rãmâi uimit şi cazi pe spate,
Nici bani mãrunţi nu mai rãmân,
De-atâtea taxe inventate
Pe pielea bietului român.
De-atâtea ori exfoliat,
Azi sângerezi române,
Rãmâi goluţ şi sufocat
Şi fãrã bani de pâine.
Ca sã-nţelegi, nici nu mai poţi:
Hai cã te furã statul,
Dar te dã-n mâna altor hoţi,
Iar tu suporţi pãcatul.
Te-ajung prea desele orori,
Cu toţi plãtim degeaba
Protecţii de consumatori,
Iar ele nu-şi fac treaba…
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Realism trist este Necol si ce am scris eu e doar o mica particica din ceace ni se intampla.
