Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	VRAJA MÄ‚RII

Pe imensitatea mãrii Spumele se sparg în val Şi-n seninul depãrtãrii Orizontul este pal. Se ridicã-n depãrtare Pe alocuri câte-un nor, Înãlţând catargu-n zare Creşte-ncet câte-un vapor. Tot luptându-se cu vântul, Iole trec plutind alene, Mã vrãjesc briza şi cântul, Plaja-i plinã de sirene. Dar eu nu-s dispus din fire Sã mãâ€"mbãt cu amãgiri Şi-mi las gândul sã respire Printre valuri şi sclipiri. Nu aud, nu vãd în juru-mi Nici mulţime, nici alai, Vântule, de poţi, tu adu-mi Vraja nopţilor de mai, S-o-mpreun cu vraja mãrii Laolaltã dinadins, S-adun gândul depãrtãrii Şi încet s-adorm cuprins, De-acea flacãrã ce-nvie Focul stins al amintirii, Clipe din copilãrie Şi minunile iubirii.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Ionut, multumesc pentru ca te-ai aplecat asupra poeziei mele! Eu dimpotriva, ador marea dar si muntele, imi place mult natura.	Nicu Constantinescu
2.	Si mie imi place melodia marea albastra cantata de Daniel Iordachioaie, dar sunt si un mare impatimit al marii. Multumesc mult Mihaela!	Nicu Constantinescu
3.	frumoase aceste versuri...sincer mie nu-mi prea place marea dar prin aceste versuri valurile si-au gasit putin loc in sufletul meu.	ionut29
4.	Vraja mãrii! Felicitãri pentru poem! Ei, da, mi-aţi adus aminte de melodia lui Daniel Iordãchioaie - Marea albastrã!	Mihaela Oancea

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]